Din luna mai a anului 2000, cand austriecii de la Volksbank isi faceau intrarea in Romania, bancile noi care au venit pe piata au facut-o prin achizitionarea unor jucatori existenti, aratandu-se retincente in a risca o operatiune de la zero, chiar daca aceasta il scapa pe investitor de grija restructurarii unei banci existente.
Exceptii: bancile de nisa, care au ramas la un stadiu modest de dezvoltare - Raiffeisen Banca pentru Locuinte, HVB Banca pentru Locuinte, Porsche Bank.
Statisticile de piata arata ca este loc destul. Atat pentru cresterea bancilor existente, cat si pentru noi jucatori. Desi unii bancheri au inceput de acum doi ani sa proroceasca o consolidare radicala a pietei, care ar urma sa fie dominata de 3-4 jucatori, viteza de crestere a creditului si a retelelor de unitati arata ca inca exista resurse, jocul depinzand de sumele pe care o banca sau alta este dispusa sa le inveasteasca pentru a atrage clienti.
Creditul ipote-car de-abia reprezinta circa 2% din PIB, fata de niveluri de 12% in Cehia si Ungaria sau de 48% in zona euro, in timp ce plasamentele in fonduri de investitii sunt estimate la circa 7 euro pe cap de locuitor, de 100 de ori mai putin decat in Slovacia, de exemplu.
Per ansamblu, creditul neguvernamental de-abia ajunge anul acesta la 34,3% din PIB, dupa estimarile BNR, pe seama unui salt de 7 puncte procentuale realizat in decursul acestui an, insa tot departe de media europeana. Din totalul finantarilor acordate de banci, creditul pentru persoane fizice tinde sa se apropie de jumatate anul acesta.
Relaxarea conditiilor de acordare a creditelor odata cu eliminarea plafoanelor BNR in privinta gradului de indatorare si a conditiilor legate de avans da un impuls suplimentar vanzarilor de credite. Cresterea ar putea fi temperata din cauza inceputului de scumpire a creditelor in lei si euro, insa unele banci promoveaza alternativa mai ieftina a finantarii in franci elvetieni.
Zonele cu vad comercial ale marilor orase arata deja intesate de agentii si sucursale ale bancilor, care au izgonit aproape orice alt tip de comert la parterul blocurilor.
Numai ca si orasele se extind cu viteza, apar constant noi centre comerciale si cartiere de locuinte, numai bune de ocupat de noi unitati bancare.
Peste 5.000 de unitati numara la sfarsitul lunii iulie reteaua teritoriala a bancilor din Romania, in crestere cu circa 1.000 in decurs de un an. Pe langa acestea, portughezii de la Millennium BCP au aruncat pe piata 39 dintr-o data.
Un greenfield are insa costurile lui, iar Millennium estimeaza ca va pierde bani pana in 2011. Portughezii au licitat puternic pe piata fortei de munca, surse bancare afirmand ca au oferit si salarii duble pentru a atrage specialisti pe anumite pozitii. De asemenea, in provincie au fost nevoiti sa plateasca salarii substantiale pentru a aduce oameni in sucursalele lor. Ramane de vazut cat de repede vor putea acoperi astfel de costuri.
Marea majoritate a bancilor au planuri agresive de extindere, care imping aria de acoperire spre localitatile cu 20.000 de locuitori si chiar mai mici, adica la granita dintre urban si rural.
BRD a trecut de 700 de unitati, in timp ce BCR se lupta sa ajunga la 600. Banca Transilvania a trecut de 400 si alearga spre 500, iar Raiffeisen are in plan sa depaseasca aceeasi cota anul viitor.
Bancherii estimeaza ca aproximativ 5 milioane de romani nu lucreaza cu nicio banca. O buna parte din acestia nici nu-si permit costurile serviciilor bancare - aflate oricum pe o tendinta ascendenta, temperata deocamdata de concurenta, insa trendul general de crestere a veniturilor ar putea schimba situatia.
Deocamdata nicio banca nu se arata direct interesata de zona rurala tocmai din considerente de eficienta. Bancherii se tem ca nu ar putea sa-si recupereze costurile cu deschiderea de unitati la sate si nici nu vor sa subventioneze astfel de activitati din profitul realizat in zona urbana.
Din zecile de banci care si-au exprimat formal interesul pentru piata locala in urma intrarii Romaniei in Uniunea Europeana, numai doua au facut si pasi concreti. La Caixa, a treia mare banca din Spania, si Fortis, unul dintre castigatorii cursei de preluarea a ABN Amro, au deschis sucursale la Bucuresti in aceasta vara.
Piata bancara se asteapta ca La Caixa sa faca o achizitie pana la urma. Belgienii de la Fortis sunt deja pe piata finantarilor "de la distanta", bancherii vorbind deja despre ei ca despre un jucator local. Ramane de asemenea de vazut ce se va intampla cu filiala locala a ABN Amro, care dupa primele indicii va ajunge in portofoliul Royal Bank of Scotland.
Cei cu prezenta deja solida pe piata afirma, in mod firesc, ca in cel mult un an situatia va fi transata, iar micii jucatori nu vor mai face fata costurilor. Un asemenea scenariu depinde mult si de contextul economic general.
Daca Romania se va confrunta cu o "aterizare dura" din cauza dezechilibrelor acumulate - mai ales in balanta externa - va fi mult mai greu si pentru banci sa-si gaseasca mai multi clienti si sa-si recupereze fara probleme finantarile acordate.
Prima consolidare este asteptata in zona numeroaselor banci elene, care continua sa investeasca sume mari pentru a cumpara cota de piata, ramanand de vazut daca vor reusi sa fie si profitabile in cele din urma.
Cert este ca nu sunt deloc usor de suportat costurile cu forta de munca si cu extinderea retelelor, cu dezvoltarea de sisteme informatice performante.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
