Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, a fost cotat luni la 8,14%, în urcare cu 2 puncte bază faţă de vineri, când a fost cotat la 8,12%, arată datele publicate de BNR.
Tot luni, indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a avansat la 8,25%, de la 8,23% la sfârşitul săptămânii, în timp ce indicele ROBOR la 12 luni a atins 8,35% în creştere de la 8,34%.
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele, în lei.
Evoluţia ROBOR este influenţată de mai mulţi factori dintre care cei mai importanţi se referă la politica monetară a BNR, lichiditatea de pe piaţa, inflaţia şi politica fiscală.
Vineri, BNR a majorat dobânda-cheie cu 0,75 puncte procentuale (pp), de la 4,75% până la 5,50%, sub aşteptări.
La precedenta şedinţă de politică monetară din luna iulie BNR a majorat dobânda cu 1 pp, de la 3,75% la 4,75%, după ce în luna mai pasul a fost de 0,75 pp, iar în februarie şi aprilie BNR a crescut dobânda-cheie cu 0,5 pp de fiecare dată. Anterior, la precedentele trei şedinţe de politică monetară (două şedinţe şedinte din 2021 şi o şedinţă din 2022) BNR a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.
În perspectivă, mişcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creşterea dobânzilor pe piaţa interbancară şi la credite, şi cu o oarecare întârziere şi la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum.
Cotaţiile ROBOR pe piaţa interbancară au accelerat deja, depăşind 8%, după majorările precedente ale dobânzii-cheie şi pe fondul deficitului de pe piaţa interbancară. Şi dobânzile la credite şi la depozite s-au înscrispe o pantă ascendentă.
