"Avand in vedere ca sunt instrumente cu structura bullet (cu plata principalului la data cand ajung la maturitate), riscul valutar va fi minim, doar pentru platile de cupoane pana la data adoptarii euro, pentru ca la momentul scadentei vom fi deja in zona euro si vom plati in moneda europeana."
Nanu, 33 de ani, spune ca discutiile initiale cu investitorii au indicat ca scadenta de 10 ani era cea mai atractiva, interesul pietei pentru acest segment de maturitate fiind confirmat de emisiunile facute recent de Polonia sau Cehia. "In plus, dobanda de referinta (rata medie swap) la cinci ani era si mai mare la momentul lansarii eurobondului."
El considera ca piata interna nu putea fi o alternativa. "Se compara mere cu pere cand se afirma ca bancile se finanteaza local mai ieftin. Una este sa obtii finantare pe 10 ani si alta pe termene scurte. Cand obligatiunile germane pe 10 ani au o dobanda de 4,60% pe an, nu cred ca o banca locala se poate finanta in euro pe 10 ani la randamente de 4-5%. Cat priveste fondurile de pensii, cererea acestora nu ne acopera nici jumatate dintr-o emisiune de titluri de stat in lei pentru ca n-au sume mari de investit, de-abia au inceput sa colecteze contributii."
Nanu afirma ca absenta Romaniei de pe piata externa de capital in ultimii cinci ani a afectat conditiile de imprumut prin emisiunea de eurobonduri.
"Categoric ca absenta de pe piata ii face pe investitori sa perceapa o prima de risc in momentul in care emitentul reapare dupa o perioada mai indelungata, mai ales cand conditiile financiare sunt cele care sunt, cu volatilitate mare si lichiditate redusa." El spune ca intr-un asemenea context investitorii se uita foarte mult la pretul pe care trebuie sa-l plateasca pentru a-si cumpara protectie fata de riscul ca Romania sa nu-si poata rambursa datoria - asa-numitul "credit default swap". "Romania nu avea niciun instrument lichid scadent in 2018 la care investitorii sa se poata raporta."
Decizia privind lansarea emisiunii a fost luata odata ce pe piata au aparut imbunatatiri ale conditiilor de finantare. "Eram in monitorizare permanenta si cand am vazut ca lichiditatea revine pe piata am luat decizia, gandindu-ne si ca perspectivele financiare se pot inrautati. Deja rata de referinta (mid swap rate) a urcat la 5,16% fata de 4,99% in ziua in care am iesit pe piata."
Finantele au pastrat intact secretul datei iesirii pe piata externa, in conditiile in care lead-managerii - UBS, CSFB si EFG Eurobank - fusesera selectati inca din iarna, intre timp fiind organizate mai multe intalniri cu investitori in centre financiare europene.
Nanu spune ca subscrierea a fost deschisa miercurea trecuta in jurul orei 11:00 si a durat aproximativ doua ore, perioada in care au fost stranse circa
1,3 mld. euro din care au fost acceptate 750 mil. euro la o dobanda anuala de 6,5%. Primele informatii au ajuns pe piata de-abia dupa-amiaza. "Principalul obiectiv al emisiunii a fost refinantarea eurobondurilor care ajung la scadenta luna aceasta", sustine el, desi la un moment dat ministrul finantelor Varujan Vosganian lua in calcul folosirea fondurilor din privatizare.
Cat priveste ponderea mare a grecilor, care au subscris circa 30% din suma, Nanu spune ca acestia sunt investitori traditionali in eurobonduri emise de Romania. "Aproximativ 20% din euroobligatiunile aflate pe piata pana la noua emisiune erau in portofoliile investitorilor greci. Sunt mai familiarizati cu problemele din Romania, au multe banci aici. Cand am fost in roadshow la Atena au participat la intrunire aproape 100 de oameni si cred ca numai cu investitorii greci am fi strans suma minima propusa."
Referindu-se la unele comentarii de pe piata privind prezenta EFG Eurobank in consortiul de lead-manageri alaturi de UBS si CSFB, Nanu spune ca exista prejudecati in privinta bancilor mai mici. "Experienta arata ca atunci cand in consortiu apare o banca mai mica, aceasta joaca un rol foarte important, fiind foarte motivata", spune seful Trezoreriei, reamintind ca unul dintre criteriile de selectie l-a constituit implicarea pe piata locala, alaturi de cele privind costul, EFG detinand Bancpost. "Ungaria accepta doar dealerii primari si pentru intermedierea emisiunilor de eurobonduri si ne gandim si noi ca este o politica buna."
De asemenea, el spune ca desemnarea Erste Bank, Alpha Bank, National Bank of Greece si Dexia drept co-lead manageri s-a bazat pe angajamentul acestora de a subscrie o suma importanta, atat in nume propriu, cat si pentru baza de clienti, fara a primi vreun comision in schimb, ci doar pentru bunul renume dat de participarea la o asemenea tranzactie. Cei trei lead-manageri - UBS, CSFB si EFG Eurobank - aveau in principal obligatii de asigurare a distributiei, nu de subscriere.
Raspunzand criticilor privind alegerea momentului lansarii emisiunii, seful Trezoreriei afirma ca izbucnirea crizei financiare si amploarea acesteia nu puteau fi anticipate. El admite ca acum un an Romania ar fi platit o marja de aproximativ 35-40 de puncte de baza (0,35-0,40%) peste rata de referinta. Din cauza crizei internationale, prima de risc pentru Romania peste dobanda de referinta urcase la 272 de puncte de baza (2,7%) in martie anul acesta. "Ulterior a inceput sa scada, au revenit si emitentii suverani pe piata, si in ziua emisiunii am reusit sa fortam o comprimare a marjei pana la 170 de puncte." Nanu spune ca in urma cu un an Romania ar fi putut obtine o dobanda intre 4 si 5% pe an, in conditiile in care dobanzile pe piata interna se situau la 6,5-7%.
"Asta este piata acum. Nu aveam de unde sa stim ca vine criza. A venit in august-septembrie, conditiile erau din ce in ce mai proaste, iar lichiditatea s-a restrans atat de mult, incat aveai si risc de executie, adica sa nu poti sa strangi bani la pretul la care te-ai gandit sau intr-o marja foarte apropiata de acesta."
Cu cele 750 mil. euro Finantele vor acoperi si rambursarea eurobondurilor si necesitatile de finantare a deficitului bugetar. "Pentru finan-tarea deficitului ne raman circa 150 mil. euro pe care le-am obtinut la un cost mai avantajos decat daca ne-am fi imprumutat de pe piata interna. Aceasta nu inseamna ca vom trece din nou la finantari preponderent de pe piata externa."
"Nu abdicam de la obiectivele de diminuare a riscului valutar, de dezvoltare a pietei titlurilor de stat si a curbelor de randamente, dar nu puteam sa nu profitam de avantajul de cost al finantarii din afara." Anul acesta, Finantele intentioneaza sa asigure finantarile necesare bugetului in proportie de 85% de pe piata interna, doar 15% urmand sa provina din imprumuturi externe.
El admite ca la emisiunea precedenta din 2003 Romania a obtinut o dobanda mai mica, de 5,75% pe an, insa sustine ca aceasta s-a datorat conditiilor diferite de piata, cu dobanda BCE situata la 2%, precum si maturitatii mai reduse, de 7 ani.
In acelasi timp, este de acord ca Romania a pierdut o oportunitate de finantare ieftina in 2005. "Este pertinenta intrebarea 'de ce nu ne-am imprumutat atunci'. Am fi putut sa o facem mai ales ca situatia era cu totul alta daca ne gandim numai ca Primaria Bucuresti a reusit sa emita obligatiuni in euro la o dobanda de 4,125%. Totusi, am considerat ca era mai important sa dezvoltam piata titlurilor de stat."
Nanu afirma ca inconstanta politicii de finantare a constituit una dintre problemele Trezoreriei.
"In perioada 2000-2003 ne-am finantat mai ales din afara pentru ca dobanzile pe piata interna erau foarte sus. In 2005, ne-am mutat pe piata interna si nu am emis nimic la extern desi au ajuns la maturitate obligatiuni de 300 mil. euro. In 2006 ne-am finantat din disponibilitatile curente si nu am emis nimic, desi ar fi trebuit sa o facem pentru ca am avut totusi deficit bugetar. In 2007 ne-am reintors la modelul din 2005, am restrans portofoliul de scadente am introdus si emisiunile de tip benchmark pe care le redeschidem pentru a le face mai mari si mai lichide. In fine, anul acesta am incercat sa ne finantam la limita inferioara a costurilor si am ajuns sa preferam titlurile pe termen scurt dupa ce costurile au crescut mult, mizand pe o refinantare mai ieftina in a adoua parte a anului."
Stefan Nanu, 33 de ani
aprilie 2007 - prezent
directorul general al Trezoreriei Statului
iunie 2005 - aprilie 2007
consilier personal al secretarului de stat responsabil de Trezorerie
decembrie 2004 - iunie 2005
expert piete de capital, sector financiar nebancar si privatizari bancare in Cancelaria primului-ministru
aprilie 2003 - decembrie 2004
directorul directiei piete financiare, Unitatea de Management a Trezoreriei Statului
octombrie 1998 - martie 2003
expert in Ministerul Finantelor
absolvent al facultatii de Cibernetica - ASE; CFA (primul nivel)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
