A venit si valul de scadere a dobanzilor la depozitele in lei prevestit saptamana trecuta de decizia BCR de a aplica o reducere de pana la 7% pe an: BRD-SocGen si Raiffeisen Bank au anuntat ajustari ale dobanzilor platite clientilor persoane fizice cu pana la doua puncte procentuale.
Noile niveluri practicate se situeaza intre 8 si 9,5% in cazul BRD, respectiv intre 6 si 7% in cazul Raiffeisen, pentru scadente de la o luna pana la douasprezece luni. La BCR, depozitele sunt remunerate cu dobanzi cuprinse intre 7 si 8,85%pe an.
Cele mai mari trei banci de pe piata dau astfel un semnal cat se poate de limpede ca nu sunt interesate sa atraga sume suplimentare de la populatie, considerand prea costisitoare administrarea acestora chiar prin incercari de a forta cresterea creditarii.
Raiffeisen merge chiar pana la a-si plasa intregul palier de dobanzi la depozite sub tinta de inflatie de 7% anuntata de BNR.
Cu alte cuvinte, spectrul dobanzilor real negative se extinde pe piata bancara, chiar la nivelul jucatorilor cu pondere mare pe segmentul de retail.
BNR nu se arata ingrijorata de aceasta tendinta. La licitatiile prin care atrage depozite la o luna, BNR refuza sa ia bani de pe piata la dobanzi mai mari de 8% pe an. Si chiar daca astfel nu realizeaza sumele totale anuntate, nu accepta sa ridice bani la dobanzi peste acest plafon.
In acelasi timp, banca centrala a injumatatit de la 4% la 2% dobanda platita bancilor comerciale pentru lichiditatile imobilizate sub forma rezervelor minime obligatorii. Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat recent ca o data cu scaderea inflatiei va disparea si anomalia unor rezerve obligatorii atat de ridicate - 18% din sumele atrase in lei, respectiv 30% din cele atrase in valuta. "Nu va mai dura foarte mult pana cand le vom reduce", a spus Isarescu. Mai ramane ca promisiunea sa se concretizeze.
Pana atunci, bancile comerciale acuza costurile mari pe care le suporta din cauza rezervelor si isi penalizeaza clientela cu dobanzi care nu mai reusesc nici macar sa conserve valoarea reala a banilor depusi, cu atat mai putin sa o creasca.
Degeaba sustine guvernatorul BNR ca a venit "vremea intarcatului" si pentru banci, dupa ce exportatorii au trecut prin asta o data cu intrarea leului pe un trend de apreciere mai mult sau mai putin constanta.
Bancherii comerciali considera ca scaderea dobanzilor este mult prea brusca, amintind izbitor de experienta de la jumatatea anului 2003, cand BNR a fost nevoita sa determine revenirea dobanzilor la depozite, dupa o scadere vizibila, pentru a contracara aparitia unei tendinte riscante de scadere a economisirii.
In aceste conditii, se contureaza perspectiva unei volatilitati a dobanzilor in perioada ramasa din acest an.
"Este un an atipic si cred ca putem vorbi de o preocupare in legatura cu evolutia dobanzilor, avand in vedere scaderea accentuata din ultimele luni", comenteaza Dan Pascariu, presedintele HVB Bank.
Patrick Gelin, presedintele BRD-SocGen, sustine ca bancile sunt neputincioase in fata valului de lichiditate excesiva in lei care a cuprins piata. "Vizibilitatea asupra evolutiei ulterioare a dobanzilor este foarte slaba. Cred insa ca putem considera ca dobanda de interventie a BNR si-a atins limita minima", afirma Gelin.
In urma ultimelor ajustari de dobanda anuntate de banci mari, dobanda medie la depozitele in lei tinde sa scada spre nivelul de 7%, anuland astfel orice perspectiva de castig real in conditiile in care piata anticipeaza o inflatie de peste 8% la sfarsitul anului. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
