Rezervele valutare ale băncii centrale au continuat să scadă în noiembrie, cu 454 mil. euro, până la 31,7 mld. euro, însă ajustarea a fost de mai mică amploare decât cea înregistrată în octombrie, de 1,4 mld. euro, dealerii băncilor comerciale suspectând intervenţiile repetate ale BNR pe piaţa valutară pentru a susţine moneda naţională.
Slăbirea monedei naţionale s-a accentuat în noiembrie, când au ieşit la iveală noile nevoi de capital suplimentar ale băncilor din zona euro şi când ieşirile de capital de pe piaţă s-au accentuat. Deprecierea leului a continuat pe piaţa valutară, iar cursul oficial calculat de BNR a depăşit pragul de 4,36 lei, apropiindu-se chiar de maximul istoric de 4,3688 lei/euro înregistrat în vara anului trecut. Cu toate acestea, leul nu a scăzut atât de mult în raport cu euro comparativ cu alte monede importante din regiune precum coroana cehă, zlotul polonez sau forintul maghiar.
Banca centrală a dat impresia că nu se mai concentreze pe o stabilitate strictă a cursului, aşa cum o făcea mai la începutul crizei. Dacă riscurile de ieşiri de capital se vor materializa, BNR ar putea accepta mai departe compromisul privind o monedă mai slabă într-un context internaţional mult deteriorat, în viziunea unor analişti.
Ieşirile din rezervă au totalizat în noiembrie 1,55 mld. euro, reprezentând plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit şi altele, conform unui comunicat al BNR.
Intrările la rezervă au totalizat 1,1 mld. euro, reprezentând alimentarea contului Comisiei Europene, modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, venituri din administrarea rezervelor internaţionale şi altele.
Analiştii apreciază că piaţa locală va continua să evolueze sub semnul mişcărilor externe, însă fără perspectiva unor volatilităţi majore, având în vedere că mulţi străini nu o mai consideră interesantă din cauza adâncimii reduse şi a presupoziţiei că BNR poate interveni oricând, rezerva valutară acoperind datoria externă pe termen scurt şi permiţându-i să orienteze cursul în direcţia dorită.
Cererea de lei a crescut puternic în urma intervenţiilor băncii centrale pe piaţa valutară pentru sprijinirea leului care au dus la scăderea lichidităţii, iar dealerii au anticipat că BNR a intervenit pentru a tempera creşterea cursului. Orice vânzare de valută înseamnă presiune în plus pe dobânzile la lei, iar presiunea poate deveni şi mai mare când pe piaţă mai vine şi Ministerul Finanţelor, care a încercat toată toamna să evite plata unor dobânzi prea ridicate. Pe piaţă sunt bănci care au plătit dobânzi mai mari de 7% pe an pentru a atrage lei, chiar dacă inflaţia este la jumătate.
Plăţile scadente în luna decembrie 2011 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, au totalizat 108,3 mil. euro.
Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia s-a situat la 4,27 miliarde de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) au ajuns la sfârşitul lunii noiembrie la 36 miliarde deeuro, în scădere cu 270 mil. euro faţă de octombrie.
Rezerva internaţională a României este calculată şi exprimată în totalitate în euro, dar BNR împarte această rezervă, în proporţii diferite, în euro, în dolari, franci, lire sterline.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
