Volumul creditelor ipotecare noi, destinate achiziţiei unei locuinţe, a fost anul trecut de aproximativ 3 mld. euro, potrivit unei analize a companiei de consultanţă SVN, jumătate din valoarea de 6,4 mld. euro anunţată de BNR, care include atât refinanţările, cât şi alte operaţiuni bancare, precum transferuri, conversii sau restructurări. Calculele SVN indică o valoare de circa 620 mil. euro a refinanţărilor din 2023.
„Un alt corespondent al acestei estimări realiste este şi acela legat de soldul creditelor ipotecare, care dacă în 2022 a înregistrat cea mai mică creştere din ultimii cinci ani analizaţi, în 2023 a înregistrat, pentru prima oară în mai bine de 10 ani, o scădere de 0,5% (la 21,3 mld. euro). Privind partea plină a paharului, la nivelul lunii februarie 2024 remarcăm o creştere de 0,3% a soldului, ceea ce denotă clar o revenire a pieţei de creditare ipotecară“, se arată în analiză.
În ceea ce priveşte dobânzile, la nivelul pieţei locale se remarcă o anomalie care este benefică însă consumatorului: nivelul dobânzilor fixe a ajuns să aibă o valoare semnificativ mai mică comparativ cu cel al dobânzilor variabile, iar la finalul anului 2023 dobânda medie pentru creditele cu dobândă fixă era de doar 6,4%, comparativ cu cele variabile, care nu au coborât sub 8,5%.
De asemenea, valoarea medie a dobânzilor pentru creditele în euro din ultimii 10 ani a fost de 4,71%, iar a celor în lei a fost 5,53%.
„O particularitate a produselor de creditare ipotecară ofertate către băncile comerciale din România, atât cele din topul prezentat de noi, dar şi a marii majorităţi, mai precis peste 85% din sistemul bancar românesc, este aceea că variaţia dobânzilor fixe este aproape derizorie, situându-se pe parcursul semestrului 2 în intervalul 5,75% - 5,9% - practic, diferenţa transpusă în costul efectiv al ratei a fost una minoră“, se mai precizează în raport. Măsurile restrictive referitoare la finanţare, menite să tempereze consumul şi să ajute la scăderea inflaţiei, şi-au produs efectul, iar creşterea procentului privind gradul de acoperire cu garanţii (LTV), cât şi gradul de îndatorare (DTI), s-au dovedit benefice în a elimina riscurile sistemice. În ciuda păstrării neschimbate a standardelor de creditare, remarcăm la finalul lui 2023 o scădere de doar 26% în ceea ce priveşte cererea de credite ipotecare, în comparaţie cu una de 45% înregistrată în anul anterior.
Peste 50% dintre debitorii de credite ipotecare au venituri de sub 10.000 lei / lună, iar dacă în 2021 un venit de 5.000 lei ar fi permis contractarea unui credit ipotecar de circa 100.000 de euro, suma maximă care ar fi putut fi contractată în 2023 cu acelaşi venit a fost de doar 55.000 de euro.
