Taxa pe tranzacţiile financiare (TTF) ar putea să revină pe agenda discuţiilor la nivelul Uniunii Europene, în contextul explorării unor noi posibilităţi prin care contribuţia Marii Britanii la bugetul Uniunii Europene va fi înlocuită post-Brexit. În România impactul unei astfel de taxe ar putea să fie semnificativ mai ales la nivelul societăţilor şi fondurilor de investiţii. În plus, există riscul transferului costurilor asupra clienţilor instituţiilor financiare, se arată într-o analiză realizată de firma de audit şi consultanţă KPMG. Această taxă, care a fost propusă de Uniunea Europeană în 2011 printr-un proiect de directivă şi s-a modificat ulterior în 2013, se aplică tranzacţiilor cu acţiuni sau instrumente financiare derivate desfăşurate între instituţii financiare. Conform proiectului, taxa pe tranzacţii financiare ar reprezenta o contribuţie împărţită între bugetele statelor membre ale Uniunii Europene şi bugetul european. „La momentul lansării propunerii, TTF era privită de autorităţile de la Bruxelles ca o soluţie echitabilă de a asigura fondurile necesare bugetului Uniunii Europene, având în vedere sistemul fiscal aplicat instituţiilor financiare şi istoria crizei economice (existând voci care susţineau că sectorul financiar este aria cu cea mai redusă impozitare efectivă, care nu contribuie suficient la nevoile de investiţii resimţite atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional. Până în prezent, ţările participante (iniţial 11 şi apoi 10) nu au reuşit să ajungă la un consens privind o aplicare uniformă a acestei taxe“, se arată în analiza semnată de Cezar Furtună, partner Financial Services la KPMG, şi Ionuţ Măstăcăneanu, director Taxation Services la KPMG.
