"In primele sase luni, provizioanele s-au majorat in mod semnificativ. De asemenea, anticiparile sunt ca acestea vor continua sa creasca si in urmatoarele sase luni. Faptul acesta se explica printr-un principiu important in contabilitate, si anume principiul prudentei. Impactul este in primul rand asupra profitabilitatii, insa daca provizioanele cresc peste un anumit nivel - de exemplu, 10-15% din portofoliul de credite - impactul ar putea fi si asupra solvabilitatii anumitor banci", a explicat Toader intr-un interviu acordat ZF.
Acest nivel ajunge in prezent la aproximativ 6% din portofoliul de credite.
In aceste conditii, majorarea ratei minime de solvabilitate - care masoara adecvarea capitalurilor detinute de banci la riscurile asumate - de la 8% la 10% este o decizie buna, in opinia reprezentantului KPMG. La jumatatea anului, indicatorul de solvabilitate se situa la un nivel confortabil, de 13,5%.
Valoarea provizioanelor constituite de banci a crescut in primul semestru cu 49%, la 11,3 mld. lei de la 7,59 mld. lei in decembrie 2008, in contextul cresterii alerte a creantelor restante si indoielnice. Socul puternic a aparut in primul trimestru, cand explozia provizioanelor a impins rezultatul net al bancilor la un minus de 50 mil. euro. Dupa sase luni, sistemul bancar a raportat un profit modic de 90 mil. lei.
Toader apreciaza ca bancile au dus creditarea la un nivel care sa aiba sens in actualul context economic, dupa strategiile de creditare permisive din trecut, si politicile de provizionare la un standard corect, lupta intre institutiile de credit dandu-se acum pentru clientii buni. "La nivel individual, abordarea bancilor este, in general, rationala in ceea ce priveste activitatea de creditare. Exista insa o suspiciune conform careia, cumulat, la nivel de industrie, aceste comportamente justificate individual ar avea o influenta nefavorabila asupra economiei romanesti. Totusi, eu nu vad nimic irational, nu vad o agenda ascunsa a bancilor. Mi se pare ca a fost rational comportamentul atat din partea bancilor, cat si din partea clientilor, a pietei".
Toader sustine ca, in actuala situatie economica in care exista foarte multe incertitudini, nu poti forta bancile sa dea credite, asa cum nu-i poti forta nici pe clienti sa ia imprumuturi.
"Mi se pare contraindicat sa fortezi bancile sa dea credite. De partea cealalta, populatia prefera in situatii de criza sa-si creasca economisirea si sa amane anumite decizii de achizitii importante. Strang bani albi pentru zile negre. Iar companiile se gandesc daca este indicat sa ia acum un credit pe termen lung pentru investitii si sa se indatoreze si mai mult in conditiile in care nu exista vizibilitate asupra a ceea ce se va intampla cu economia. Daca faca investitia si nu va exista cerere?".
De asemenea, Toader a explicat ca nu este de acord cu afirmatiile legate de faptul ca bancile sufoca economia, prin dobanzile mari pe care le au.
"Nu sunt de acord cu un astfel de punct de vedere. N-as vedea aici o situatie neaparat legata de dorinta bancilor de a nu mai da credite. Se pleaca de la premisa ca bancile nu dau credite pentru ca nu vor, pentru ca vor sa sufoce economia sau pentru ca urmaresc numai profitul. Nu vad nimic rau in a incerca sa obtii un profit. Profitul este unul dintre obiectivele principale pe care le au in vedere persoanele care sunt in business, iar bancile nu fac exceptie de la aceasta regula".
In ceea ce priveste discutiile legate de blocarea creditarii, Toader sustine ca nu a existat niciodata o "inghetare 100% a creditarii". "Din cate am vazut, bancile in continuare si-au onorat liniile de credite catre clientii buni pe care i-au avut sau au dat in continuare credite noi catre clienti buni, cu un rating de credit bun. Chiar si acum bancile incearca sa aduca clienti noi. Concurenta s-a mutat pe clientii buni", a explicat Toader.
Mai multa transparenta la testele de stres
O transparenta mai mare in modul in care s-au efectuat testele de stres solicitate de FMI ar fi dat pietei o vizibilitate mai mare, apreciaza reprezentantul KPMG.
"Mi-ar fi placut ca aceste teste de stres sa fie mai transparent facute sau prezentate publicului mai transparent. Am fi putut sa le intelegem. Ar fi dat pietei o vizibilitate mai mare asupra a ceea ce se intampla. De exemplu, in Statele Unite rezultatele testelor de stres au fost facute publice, comentate si analizate de mediul de afaceri. Poate ca la noi s-a dorit sa se mentina un optimism moderat. Dar piata poate sa gandeasca: oare ce-i acolo, de ce nu se publica rezultatele? Ar putea sa genereze suspiciuni."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
