Analistii spun ca nu este o declaratie "normala" pentru un presedinte de stat. Insa pe piata tendinta leului este de apreciere, datorita intrarilor masive de valuta.
Nicolae Vacaroiu, presedintele interimar al Romaniei si fost premier in perioada 1992-1996, afirma la scurt timp de la instalare ca leul risca o corectie din cauza cresterii rapide a deficitului de cont curent. In numai doua luni, deficitul este de peste 2 miliarde de euro.
Vacaroiu a spus ca il va invita la Palatul Cotroceni pe guvernatorul BNR Mugur Isarescu pentru a discuta masuri de mentinere sub control a parametrilor macroeconomici, aratandu-se ingrijorat de deteriorarea balantei de plati externe.
Investitorii straini au reactionat rapid la declaratiile presedintelui interimar, inca membru al PSD, privind pericolul de depreciere a leului sub presiunea deficitului extern. Vineri seara, jucatorii nerezidenti au cumparat euro la cursuri de peste 3,34 lei pe pietele off-shore. Piata locala se inchisese, inainte de declaratiile in cauza, in cotatii de 3,355/3,3385 lei pentru un euro, cu 30 de bani peste nivelul de la primele ore de tranzactionare. Euro urcase la Bucuresti la peste 3,34 lei in sedinta de tranzactionare de joi, imediat dupa anuntarea suspendarii presedintelui Basescu. Bursa a crescut vineri, investitorii ignorand criza politica.
Vacaroiu spune pe de o parte ca riscul unei corectii a leului este enorm, iar pe de alta ca este posibil ca leul sa ajunga la un raport de 3,4 fata de euro, conform Reuters citat de Mediafax.
"Nu este o declaratie normala din partea presedintelui", spune Ionut Dumitru, seful departamentului de analiza al Raiffeisen Bank. In general, aprecieri privind evolutia cursului de schimb vin din partea autoritatii monetare, insa pozitiile sunt mult mai nuantate. Ramane de vazut daca miscarea de inchidere a pozitiilor pe leu, inceputa vineri seara, va continua saptamana aceasta.
Daca euro ar urca la 3,4 lei, cum spune Vacaroiu, ar fi vorba de o corectie de numai 3%, ceea ce s-ar incadra mai mult decat confortabil in banda de variatie de +/- 15% prevazuta in criteriile de la Maastricht pentru testarea stabilitatii in timp a cursului de schimb in raport cu euro.
Dumitru considera ca exista in continuare riscul unor ajustari ale ratingurilor acordate Romaniei, in special daca vom asista la o mutare in strada a conflictului politic.
In general, analistii apreciaza ca leul poate suferi corectii doar pe termen scurt, in timp ce pe termen lung se mentine perspectiva de apreciere avand in vedere convergenta la UE si la euro care presupune continuarea atragerii de investitii straine.
Si Varujan Vosganian, ministrul economiei si finantelor, crede ca, in cadrul regimului actual de variatie libera a monedei nationale, leul s-ar putea aprecia fata de euro pana in perioada 2009-2010, un trend similar fiind inregistrat si de monedele altor state europene dupa aderarea la UE.
Ministerul Finantelor ar urma sa puna umarul la aprecierea leului avand in vedere ca Vosganian vorbeste despre intentia de a imprumuta de pe pietele externe 200 mil. euro, nemultumit fiind de dobanzile la lei. Vosganian este mult mai ambitios decat BNR in privinta datei intrarii in Mecanismul European al Ratelor de Schimb, ERM2, premergator adoptarii euro. "Romania ar putea adera la ERM2 in anul 2009, cu trei ani mai devreme decat obiectivul Guvernului, transmis anul acesta Comisiei Europene". El ignora faptul ca BNR vede posibila intrarea in ERM 2 in 2012 si mai ales faptul ca perioada uzuala de testare a stabilitatii monedei nationale este de doi ani, depasirea acesteia ridicand semne de intrebare si expunand-o presiunii speculatorilor.
"Speram sa aderam in anul 2009 la ERM, etapa premergatoare adoptarii monedei unice, astfel incat sa fim acceptati in zona euro in 2013 sau 2014", a declarat Vosganian intr-un interviu acordat la Berlin in timpul reuniunii ministrilor europeni ai finantelor. El sugereaza astfel ca Romania ar putea sta in ERM 2 nu mai putin de cinci ani. Agentiile de rating au inceput sa arate cu degetul in directia deficitului de cont curent, care a explodat realmente in februarie, fara a vorbi insa si despre riscul deprecierii leului. La sfarsitul anului trecut, un inalt oficial al BNR afirma ca riscul unei deprecieri brutale a monedei nationale ar putea aparea de-abia in trei ani in conditiile in care majorarea deficitului extern nu se atenueaza.
De mai bine de un an de zile BNR nu mai intervine direct pe piata valutara, influentele realizandu-se doar prin volumul operatiunilor de pe piata monetara. Incepand din decembrie 2006 banca centrala a inceput sa fie preocupata de aprecierea din ce in ce mai rapida a leului, drept pentru care si-a redus activitatea de sterilizare si a redus dobanda de politica monetara pana la 7,5% pentru a tempera interesul investitorilor speculativi - considerati cei mai periculosi pentru stabilitatea leului. Cu toate acestea, tranzactiile de pe piata valutara au continuat sa se intensifice, trecand de 23 mld. euro in martie.
Pe langa investitiile straine si capitalul de tip speculativ, intarirea monedei nationale este sustinuta de intrarile de fonduri europene si de finantarile in valuta aduse de banci din afara. Zgomotul politic de la Bucuresti inca este comparabil cu situatii precedente de la Varsovia sau Budapesta, investitorii pe termen lung luand in calcul in prealabil astfel de circumstante, mai ales ca de doi ani s-a tot vorbit despre alegeri anticipate.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
