El a arătat că anul 2013 a fost cel mai bun din perspectiva intrării de fonduri europene, cu un total de 5,6 miliarde euro, din care 2,9 miliarde euro au reprezentat transferuri curente, iar 2,6 miliarde euro au fost transferuri de capital.
Oficialul BNR a precizat că valorile au fost în creştere din 2007 până în 2013, 2007 fiind singurul an în care s-a înregistrat un sold negativ la solduri curente.
"Atunci au intrat 900 milioane (euro – n.r.), au ieşit 1,2 miliarde şi avem un sold negativ de 298 milioane la transferuri curente. De atunci, niciodată nu am mai înregistrat sold negativ, deci în fiecare an noi am primit mai mult decât am plătit, aşa că acele idei că plătim mai mulţi bani la Uniunea Europeană decât primim nu sunt adevărate", a spus Vasilescu la conferinţa Mediafax Talks about European Funds.
El a arătat că, pe lângă primirea de fonduri, România mai are ca avantaje în relaţia cu UE comerţul, peste 70% din comerţ fiind realizat cu Uniunea Europeană şi exporturile.
Totodată, Vasilescu a atras atenţia că principalul defect în demersul atragerii de fonduri europene este comunicarea slabă, neclară, astfel că foarte multe aspecte sunt încă foarte puţin cunoscute de public.
"Sunt foarte mulţi tineri fermieri care au auzit de fonduri europene, îşi dezvoltă activitatea şi vor să atragă fonduri. Au venit la bănci cu foarte mult elan şi dintr-odată s-au dezumflat (...) De pildă au vrut să-şi cumpere maşini agricole şi era o normă că pot cumpăra doar maşini la prima mână, din fabrică, iar tinerii au spus că n-au nevoie din fabrică pentru că pleacă de la bun început cu pierderi. Am auzit că această normă nu mai este în vigoare şi că acum un tânăr fermier poate să-şi cumpere la mână a doua utilaje", a povestit Vasilescu.
Marius Radu, coordonator fonduri UE în cadrul UniCredit Ţiriac Bank, a precizat că norma respectivă, care ţine de un regulament european, nu permite deocamdată, pentru perioada 2007-2013, achiziţii second-hand pentru utliaje.
Vasilescu spune că băncile nu s-au implicat "cu prea mult aplomb" în activitatea de atragere a fondurilor europene, însă a recunoscut că sunt câteva insituţii de credit care şi-au înfiinţat totuşi departamente de specialitate şi care asigură consultanţă "nu 100% corectă, dar în mare parte corectă".
El apreciază că este nevoie de un efort mai mare în comunicarea privind fondurile europene, aceasta trebuie să fie clară, precizând ca este un gând personal şi nu o recomandare a băncii centrale adresată Ministerului Fondurilor Europene.
"Din păcate sunt foarte multe mituri, multe poveşti despre fondurile europene. Cea mai nostimă, dacă nu cea mai dramatică este cea cu: «nu-mi bat capul cu fondurile europene pentru că de acolo nu se poate fura nimic»", a amintit Vasilescu.
