În pofida anumitor incertitudini care se manifestă fie pe pieţele externe, fie în economia românească, antreprenorii trebuie să profite de oportunităţile care apar şi să investească.
„Mesajul meu pentru antreprenori este relativ simplu: trebuie să profităm de oportunităţi. Noi încă trăim în zgomotul crizei şi suntem marcaţi, pe bună dreptate. Suntem senzitivi la ce se întâmplă şi în China şi în SUA şi în Grecia şi pare că ne decuplăm de la ceea ce trebuie să facem. Eu îi sfătuiesc pe antreprenori să investească pentru că, altfel, riscă să piardă un ciclu economic. Avem o creştere economică de 3 - 4% şi nu suntem multumiţi. Pierdem oportunităţile de acum dacă aşteptăm creşteri mai mari“, a comentat la emisiunea ZF Live Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal şi economist-şef al Raiffeisen Bank.
Potrivit economistului, este bine că antreprenorii se uită ce se întâmplă în jur şi aşa şi trebuie să facă. Trebuie să ştie, de plidă, că, dacă Fed, banca centrală americană, ridică dobânda, atunci din pieţele emergente vor ieşi bani şi va exista o creştere de dobândă pe aceste pieţe.
Prin urmare, dacă ei au un credit pe termen lung trebuie să se asigure împotriva unui risc de dobândă. Există instrumente pentru asta. Însă, în mare, dacă antreprenorii stau şi aşteaptă o decizie de investiţii pentru vremuri mai bune se pot trezi că America sau lumea intră într-o nouă criză şi iată cum se poate pierde un ciclu economic, pentru că, deşi nu se va mai întâlni uşor cu creşteri de 7-8% ca în trecut, România este acum pe un nou ciclu de creştere, cu un avans de 3-4% şi ar fi păcat ca astfel de oportunităţi să se piardă.
Ce sau făcă acord cu FMI
Vorbind despre vizita la Bucureşti a delegaţiei FMI, Dumitru a spus că experienţa din ultimii 25 de ani ne arată că, de fiecare dată când nu a avut un acord cu Fondul, România a înregistrat derapaje în economie, pentru că, de fapt, nu avem capacitatea de a ne autoguverna.
„Când n-am avut acord cu FMI, mereu am derapat. De exemplu, în 2005-2008, am avut o creştere puternică a cheltuielilor bugetare şi am acumulat dezechilibre foarte mari, pe care le-am plătit foarte scump în criză. Experienţa din ultimii 25 de ani nu ne ajută. Nu avem capacitatea să ne autoguvernăm“.
O delegaţie a FMI se află zilele acestea la Bucureşti pentru consultări tehnice, pe tema bugetului de anul viitor, în condiţiile în care România este în afara unui acord cu Fondul. „Ca membru al FMI, România trebuie să aibă consultări, pentru discuţii pe articolul 4. În martie-aprilie 2016 probabil vor veni din nou“.
În opinia preşedintelui Consiliul Fiscal, în lipsa unui acord, România riscă să aibă din nou derapaje, cu atât mai mult cu cât se anticipează o creştere a cheltuielilor bugetare din nou. Astfel, noua schemă de salarizare discutată în prezent înseamnă salarii mult mai mari pe toate categoriile din sectorul bugetar, după măsuri similare în cazul profesorilor şi medicilor.
„Discuţia este cum ajungem acolo. Iniţial, guvernul a propus un nivel de convergenţă de 60% la anul, adică 16 miliarde lei impact bugetar, peste 2% din PIB. Aşa ceva ar trebui evitat, pentru că înseamnă reversarea tuturor eforturilor din ultimii ani, prin care s-a reuşit reducerea facturii de salarii din sectorul bugetar la nivelul actual de 7,5% din PIB. Cu convergenţa de 60% ajungeam din nou la 9% din PIB“.
În plus, sunt discuţii cu privire la o nouă majorare a salariilor profesorilor, cu încă 15% din ianuarie 2016, după 10% în acest an. Analizând impactul măsurilor deja aprobate din nou Cod fiscal, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 2,7-2,8% anul viitor, dar Ionuţ Dumitru spune că marele semn de întrebare este noua schema de salarizare din sector bugetar. „Nu e o tragedie că va fi un deficit de 2 şi ceva, care deviază clar de la obiectivul de circa 1% pe termen mediu. Dar problema este că acest deficit este generat de creşteri de cheltuieli bugetare. Creşteri care sunt permanente, pentru că nimeni nu va mai reduce apoi salariile dacă e nevoie de o ajustare“.
În plus, majorarea salariilor în mediul public pune presiune pe zona privată, unde ar urma de asemenea creşteri salariale.
Revenind la acordul cu FMI, preşedintele Consiliului Fiscal spune că autorităţile române vor ca noul acord să fie similar cu cel încheiat de Polonia, o linie de credit flexibilă, prin care statul are la dispoziţie surse financiare la care poate apela la nevoie. Dar pentru a intra într-un astfel de acord, trebuie îndeplinite anumite condiţii: să ai fundamente economice solide şi un cadru instituţional foarte puternic, pe de-o parte, şi să ai un istoric puternic de implementare a unor politici economice sustenabile, punct la care România nu se califică, potrivit lui Ionuţ Dumitru.
„E de ajuns să ne uităm doar la ultimul an, când am avut acord cu FMI, dar politicienii tot nu au luat niciun angajament de a face reformă“.
Privind cu mânie spre 2008
Amintind de perioada 2004 - 2008, el spune că derapajele de atunci au fost şi în sectorul public şi în cel privat. Cu o creştere economică înaltă, de circa 8%, generată inclusiv de bule speculative din economie, statul a ajuns la un deficit bugetar de 5% în 2008.
„Este expresia dezastrului. Când ai creştere economică aşa mare, să ai deficite atât de mari. Iar statul a finanţat deficitul din fondul naţional de dezvoltare, de vreo 30 miliarde de lei, bani din privatizări, mai ales ale Petrom şi BCR, bani care trebuia să se ducă la autostrăzi, dar au finanţat temporar deficitul bugetar. Acum ar trebui puşi la loc şi construite autostrăzi“.
În ceea ce priveşte situaţia din primul semestru, când s-a înregistrat excedent bugetar, preşedintele Consiliului Fiscal subliniază că problema nu este de fapt dacă România este pe excedent sau deficit bugetar, ci faptul că economia a crescut în prima parte a anului în special datorită consumului, factor ce nu poate susţine o dezvoltare pe termen lung.
„Dacă nu faci investiţii publice nu poţi avea creştere pe termen lung“.
Din păcate, România va pierde miliarde de euro din fonduri europene, pentru că ele nu mai pot fi absorbite, iar consecinţele se vor vedea în următorii ani. Astfel, dacă un proiect este început şi nefinalizat, el trebuie terminat cu bani bugetari. Este şi cazul autostrăzii Sibiu - Orăştie, care se surpă pe un tronson, şi care presupune un risc bugetar dacă nu e utilizabilă până la finele anului.
„Se negociază ca proiectele nefinalizate să poată fi finalizate din banii din exerciţiul următor, pe 2014-2020. Dar rămâne o incertitudine.“
Impactul reducerii CAS şi TVA
În privinţa reducerii CAS, Ionuţ Dumitru este de părere că, dacă se iau în considerare şi contribuţiile la sănătate şi şomaj, performanţa e mai bună decât aşteptările, probabil pentru că asigurările de sănătate sunt plătite şi de alte categorii, cum sunt PFA-urile. „Dar dacă luăm strict zona influenţată de reducerea CSA cu 5 puncte, evoluţia colectării este cum se anticipa. Nu e un miracol acolo. Deficitul pe bugetul de pensii e chiar mai mare, dacă analizăm datele la 8 luni. Noi anticipam un deficit de 19 miliarde lei pe 2015, de la 12 miliarde lei anul trecut, dar ne îndreptăm spre 20 de miliarde lei. Adică un deficit de 2,8% din PIB. O realitate foarte cruntă“.
În cazul reducerii TVA, după 8-10 luni de aplicare, numărul de deconturi depuse de TVA scăzuse cu 3-4%, impactul fiind cel aşteptat. Preşedintele Consiliului Fiscal comentează că încasările din TVA sunt mult peşte aşteptările iniţiale, dar şi economia a crescut peste aşteptări, iar consumul, care favorizează încasările din TVA, a urcat la 6 luni cu aproape 5%.
„Toată lumea uită însă că anul trecut a fost foarte slab la încasări din TVA, în scădere cu 1% şi ceva, când consumul a crescut cu 4,6%. Dacă ne raportăm la anul trecut, evident creşterile sunt spectaculoase acum.“
El precizează faţă de 2013, creşterea e de doar 0,1% din PIB peste nivelul de atunci la colectări din TVA, procent foarte mic la o evaziune fiscală care ajunge la 14-15% din PIB.
În pofida anumitor incertitudini, economistul îndeamnă antreprenorii să profite de oportunităţile care apar şi să investească. „Eu zic să investească pentru că riscă să piardă un ciclu economic. Avem o creştere economică de 3-4% şi nu suntem multumiţi. Pierdem oportunităţile de acum dacă aşteptăm creşteri mai mari.“
