Reducerea semnificativă a deficitului bugetar în 2012, la 1,9% din PIB, este o ţintă foarte ambiţioasă, iar Ministerul Finanţelor va încerca să ajungă la acest nivel prin reducerea cheltuielilor, deşi ar fi de dorit să se îmbunătăţească colectarea veniturilor, cred analiştii.
Ţinta de deficit bugetar pentru acest an este de 4,4% din PIB, iar pentru 2012 autorităţile au agreat cu FMI şi CE ajustarea deficitului la 1,9% din PIB pe metodologia românească (cash) şi sub 3% din PIB pe metodologia europeană (ESA 95).
Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele asociaţiei, a spus că trebuie făcută diferenţierea între ceea ce ar trebui să se facă în construcţia bugetului pentru 2012 şi ce se va face.
"Ce se va face? Va fi o ajustare aproape în totalitate pe partea de cheltuieli. Ce este realist pe termen scurt? O ajustare de un punct pe partea de cheltuieli şi 0,5 punct pe partea de venituri. Mixul potrivit este o ajustare mai mult pe partea de venituri şi creşterea eficienţei cheltuielilor."
În ceea ce priveşte potenţialul de ajustare pe partea de cheltuieli, Dumitru crede că există un spaţiu destul de mic, fiind necesar ca banii să fie cheltuiţi mai eficient.
Analiştii au adus în discuţie necesitatea amplificării eforturilor pentru îmbunătăţirea colectării veniturilor şi reducerea evaziunii fiscale. Ei nu recomandă majorarea taxelor
"Ideal ar fi ca ajustarea să se facă mai mult pe partea de venituri prin îmbunătăţirea colectării, însă procesul este îndelungat, având în vedere şi necesitatea informatizării sistemului public. Pe cheltuieli vor fi probabil mai mari ajustările. Ar putea să fie îngheţate salariile şi pensiile şi s-ar putea reduce aparatul administrativ - dar nu haotic, ci acolo unde este necesar", a declarat Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank.
La rândul lui, Lucian Anghel, economistul-şef al BCR, crede că ajustarea deficitului bugetar se va face două treimi pe partea de cheltuieli şi o treime la nivelul veniturilor.
"Deficitul bugetar trebuie redus. Ne forţează pieţele internaţionale. Se poate obţine mai mult de 1,5% din PIB prin reducerea evaziunii fiscale. Dar, înainte să colectezi mai bine, trebuie să informatizezi sistemul. Pe cheltuieli nu văd neapărat reduceri. Aş lua investiţiile la analizat şi le-aş prioritiza. Aleg top cinci proiecte de investiţii majore. Una este să aloci resurse pentru panseluţe şi alta este să aloci pentru autostrăzi. Sunt adeptul creşterii investiţiilor în economie", a explicat Anghel.
Adrian Mitroi, chief financial controller la MKB Nextebank România, a adus în discuţie ideea că un buget multianual ar ajuta semnificativ.
În condiţiile ajustării substanţiale a deficitului bugetar, se reduc semnificativ şansele unei creşteri economice de peste 2% anul viitor.
Creşterea economică potenţială: 1-3%
Creşterea economică potenţială, adică cea mai mare rată de creştere economică anuală care nu antrenează derapaje macroeconomice, este de 1-3 %, potrivit estimărilor analiştilor. "Cel mai probabil pe termen scurt vorbim de o creştere economică potenţială de 1-2%. Dacă ne uităm la tiparul creşterii economice pre-criză, vedem că a fost bazat pe intrări de capital. Schimbarea modelului de creştere economică durează ani, necesită măsuri de politică economică care să stimuleze economisirea", a declarat Dumitru. Înainte de criză, când creşterea economică se baza în special pe finanţarea externă, potenţialul de creştere al economiei româneşti era estimat la 4-5%. Referindu-se la resursele creşterii economice potenţiale, Dumitru a amintit de capital şi de forţa de muncă. "Capitalul devine greu accesibil şi mai scump. În ceea ce priveşte forţa de muncă, se observă o reducere a aportului la creşterea economică în ultimii 20 de ani, iar proiecţiile demografice sunt dezastroase." Anghel a încercat o definiţie plastică a potenţialului de creştere economică: "Dacă creşterea economică este peste PIB potenţial, toată lumea este mulţumită. "Dacă economia creşte în termeni reali sub nivelul PIB potenţial, nimeni nu este mulţumit, nu vom simţi în buzunare". O creştere economică peste potenţial vine împreună cu o creştere a inflaţiei şi a deficitului de cont curent. Cătălina Molnar, senior economist al RBS Bank, crede că o creştere economică potenţială, fără a crea dezechilibre interne şi externe, este de 2-3%. În condiţiile în care investiţiile străine tind să nu mai vină în România, creşte importanţa fondurilor europene.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
