"Cine îşi închipuie că putem avea un deficit bugetar mare în zilele noastre trăieşte pe altă planetă. Riscul întregului buget ar fi că este prea optimist pentru această perioadă. Suedia îşi prognozează o creştere economică de 0,7% pentru anul viitor, în timp ce Comisia Europeană estimează o creştere de 4% pentru ei. Prognoza de creştere economică a României de anul viitor implică un risc foarte mare, mai ales că ajustarea de 2,5% din PIB este uriaşă. În ultimii douăzeci de ani, dar mai ales în ultimii doi-trei ani, abordarea bugetului de stat în România a fost pur contabilă. Pe partea de politici economice nu s-a ţinut cont deloc, nu a existat o strategie economică. Rezultatul a fost deprecierea capitalului fizic şi uman în toată economia. Atunci când ai sume fixe de cheltuit (adică ce rămâne de la cheltuielile cu pensiile şi salariile), nu mai ţii cont de performanţă, de necesitatea unor reinvestiţii. Ce efect au în economie? Pleacă medici şi profesori în străinătate, iar productivitatea celor rămaşi în ţară nu creşte. Atunci când ai sume fixe de cheltuieli, nu poţi să ai o evoluţie. Costurile de împrumut sunt foarte mari şi există această ridigitate la nivelul bugetului - peste 75% din cheltuieli sunt fixe (folosite pentru salarii, pensii şi asistenţă socială - n. red.) care oricum se fac, chiar dacă efortul autorităţilor de a reduce costurile bugetare există."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
