Consiliul de Administraţie al Bursei de Valori Bucureşti (BVB) apropus ca în cadrul adunării generale a acţionarilor (AGA) de laDepozitarul Central să se discute şi suspendarea sau neratificareahotărârii Consiliului de Administraţie al Depozitarului prin carefuseseră aprobate tranzacţiile OTC (Over The Counter - tranzacţiicare sunt derulate în afara Bursei).
Asta în condiţiile în care Bursa este acţionar majoritar laDepozitarul Central, iar teoretic conducerile celor două companiiar trebui să fie pe aceeaşi lungime de undă când iau decizii.Conducerea Bursei a mai cerut ca noul Consiliu de Administraţie alDepozitarului Central să fie mandatat pentru a realiza un studiu deimpact privind tranzacţiile OTC pe piaţa locală, care să fieprezentat acţionarilor, şi în funcţie de rezultatele acestui studiusă se ia o decizie privind implementarea sau nu a tranzacţiilorOTC.
Consiliul de Administraţie al Depozitarului Central a aprobat pe20 septembrie lansarea tranzacţiilor OTC, în una dintre ultimelesale şedinţe în această componenţă. Pe 22 octombrie va fi ales unnou Consiliu de Administraţie al Depozitarului, iar cărţile au fostfăcute deja, acţionarii Bursei aprobând în urmă cu două săptămâni olistă de nouă candidaţi care vor fi susţinuţi de BVB. Bursa are 66%din acţiunile Depozitarului.
Majoritatea membrilor din Consiliul Bursei sunt împotrivatranzacţiilor OTC, susţinând că acestea ar putea fura dintranzacţiile şi aşa mici de pe Bursă. Susţinătorii pieţei OTC, careau fost majoritari până acum în conducerea Depozitarului, spun căaceste tranzacţii ar putea aduce mai mulţi investitori străini înpiaţă.
Incoerenţă la nivel decizional
Dincolo de argumentele pe care fiecare tabără le are pro saucontra OTC-ului, modul în care brokerii din conducerile Bursei şiDepozitarului au ales să procedeze arată o incoerenţă la nivelulconducerii pieţei, care nu poate fi decât dăunătoare Bursei.
Deciziile din ultimele luni relevă neînţelegerile dintretaberele de brokeri, care se bat cu pumnul în piept că urmărescdezvoltarea pieţei de capital, dar nu reuşesc să treacă deorgoliile şi interesele proprii pentru a colabora la un plancoerent de dezvoltare a pieţei.
În acest timp, Bursa de la Bucureşti rămâne tot mai mult în urmapieţelor din regiune, tranzacţiile de 3-4 milioane de euro pe zireuşind să sperie orice investitor străin mai mare.
Pieţe multe, tranzacţii puţine
Consiliul de Administraţie al Bursei a mai aprobat luni şilansarea unor noi contracte futures având ca active suporttitlurile Fondului Proprietatea, acţiunile BVB şi indicele bursierROTX.
De asemenea, conducerea Bursei a semnat un acord de colaborarecu bursa de energie OPCOM pentru lansarea pieţei române de derivatepe energie electrică.
Iniţiativele sunt utile pentru dezvoltarea pieţei, însă aşa cumo arată lansările anterioare de pieţe sau instrumente financiarenoi, acestea rezolvă doar jumătate din problemă. Piaţa futures dela BVB, lansată în 2007, abia rulează 100.000 de euro pe zi, iardintre zecile de instrumente listate, doar contractele pe cursulleu/euro mai mişcă.
Soluţia ar putea veni dinspre piaţa produselor structurate, carea reuşit în câteva luni să obţină o lichiditate decentă, datorităformatorilor de piaţă. Aşadar, Bursa trebuie, pe lângă a lansainstrumente şi pieţe noi, să încurajeze brokerii să creascălichiditatea.
Cât timp brokerii nu-şi dau mâna pentru a găsi o soluţie comună,care să-i mulţumească atât pe intermediarii mari, cât şi peacţionarii mai mici ai Bursei, este greu de crezut că lucrurile sevor mişca într-un ritm mai alert decât până acum, iar singurasperanţă pentru creşterea Bursei rămâne ca statul să-şi facă milăşi să listeze mai repede Fondul Proprietatea şi companiile pe carele mai are în portofoliu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
