Bursa românească a parcurs un traseu oarecum invers faţă depiaţa poloneză, principalul reper din regiune, astfel că decalajuldintre cele două pieţe, în loc să se reducă în ultimii ani, s-aadâncit şi mai mult.
BVB şi RASDAQ au avut încă din primii ani un număr foarte marede companii listate, rezultate din programul de privatizare înmasă, pe care însă nu a reuşit să şi le păstreze şi din cauzalegislaţiei deficitare. Multe companii mari, precum Dacia, Terapia,Arctic (de la BVB) sau Sidex, fabricile de ciment, fabricile debere (de pe RASDAQ), s-au delistat imediat ce au fost preluate deinvestitori străini. Deşi între timp au venit pe Bursă Petrom, BRD,Transgaz sau SIF-urile, în prezent piaţa de capital nu mai poate ficonsiderată reprezentativă pentru economia românească.
Polonia, în schimb, a privatizat mult pe bursă în ultimii ani şia creat un cadru legislativ care a stimulat dezvoltarea pieţei decapital. Rezultatul: pe BVB se tranzacţionează în prezent 3milioane de euro pe zi, în timp ce la Varşovia se rulează 300 demilioane de euro. Astfel, brokerii de acum, care erau brokeri şi ladeschiderea Bursei acum 15 ani, rămân doar cu nostalgia începutuluifrumos şi cu tristeţea că după atâţia ani nu şi-au văzut împliniteproiecţiile de atunci.
"În 1995, principalul reper al brokerilor era Bursa dinIstanbul. Ne doream atunci ca până în anul 2000 piaţa locală să sedezvolte precum piaţa din Istanbul. Din 2000, reperul a fostîndreptat spre Bursa din Budapesta, din păcate, nici de aceastădată nu am reuşit ca Bursa de la Bucureşti să atingă volumelepieţei maghiare", povesteşte Valentin Ionescu, actualul directorgeneral al Bursei de Valori Bucureşti, care a fost unul dintre cei22 de brokeri care au fost prezenţi în urmă cu 15 ani la realizareaprimelor tranzacţii pe Bursă. "Ultimii 15 ani au însemnat pentruBursa de Valori Bucureşti construirea unei baze solide. Din păcate,nu s-a construit foarte mult deasupra acestei fundaţii", mai spuneIonescu.
Pentru cei care au fost pe Bursă încă de la început, progreseletehnice ale Bursei din ultimii 15 ani sunt evidente.
"Bursa a funcţionat la început la parterul BNR, iar ringul eraca o cuşcă de sticlă. Oamenii veneau cu ordinele scrise de acasă,foarte puţini aveau telefon mobil şi luau ordine în timp real. Erao chinuială cu transferul acţiunilor, pentru că erau înregistrateîn registrul acţionarilor pe baza seriei şi numărului de buletin şinu a CNP-ului", îşi aminteşte Valerian Ionescu, şefuldepartamentului de tranzacţionare al BCR.
Deşi tranzacţionarea era electronică, brokerii trebuia să sedeplaseze la sediul Bursei pentru a introduce ordinele în sistem.În prezent, tranzacţionarea este automatizată, iar platformele detranzacţionare online aproape că înlocuiesc brokeriitradiţionali.
Odată cu lansarea Bursei RASDAQ, în 1996, tehnicile detranzacţionare s-au schimbat, brokerii au început să lucreze de lasediile proprii. Piaţa RASDAQ, creată după model american, adevenit în scurt timp mai populară decât BVB datorită sistemului detranzacţionare mai avansat şi a numărului mai mare de companiilistate (peste 5.000). Reglementările mult mai laxe comparativ cucele ale BVB au făcut însă ca multe companii să se delisteze cuuşurinţă şi au determinat apariţia unor scandaluri, cum ar fifurturile de acţiuni, care au zdruncinat încrederea investitorilorîn piaţă.
Deşi legislaţia s-a mai îmbunătăţit între timp, brokerii şiinvestitorii spun că mai este încă de lucru, pragul la SIF-urifiind una dintre problemele care îşi caută rezolvare de câţiva ani.Fără o legislaţie clară, care să protejeze drepturile acţionarilorşi fără companii mari listate, este greu ca BVB să se impună peplan internaţional.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
