Companiile cu credite in valuta, dar si bancile ar fi cele mai lovite de o crestere a cursului euro, costurile de productie ale companiilor care isi iau materie prima din import ar creste semnificativ, iar efectele la nivel macroeconomic ar fi negative, respectiv cresterea inflatiei, scaderea creditarii atat pentru companii, cat si pentru persoanele fizice si reducerea consumului.
Analistii Barclays, a doua mare banca de investitii din Marea Britanie, indica drept necesara o depreciere a cursului pana la nivelul de 5 lei/euro, care ar asigura o corectie rapida a deficitului de cont curent. Analistii locali sustin ca intr-un asemenea scenariu toata lumea ar avea de pierdut pe Bursa.
"O ipotetica depreciere a leului pana la nivelul a 5 lei/euro nu trebuie privita decat ca un simplu exercitiu pesimist cum este tot mai la moda in prezent, fara a avea insa fundamente reale. Totusi intrand in acest joc ipotetic raspunsul clar ar fi ca nu sunt castigatori dintr-un astfel de scenariu de evolutie a cursului", sustine Mihai Caruntu, analist piete de capital in cadrul BCR.
Teoretic, o depreciere a leului ar face ca actiunile romanesti sa para mai ieftine pentru investitorii straini, insa analistii spun ca si riscurile macroeconomice ar fi mult mai mari, astfel ca fondurile straine nu ar fi tentate sa intre mai puternic la cumparare. De exemplu, la cursul actual de 3,8 lei/euro, un investitor strain ar putea sa cumpere cu 1.000 de euro circa 21.000 de actiuni Petrom (SNP), care erau cotate ieri in jurul a 0,18 lei. La un curs de 5 lei/euro, cu aceeasi suma ar putea achizitiona circa 27.700 de actiuni SNP la acelasi pret.
"O astfel de depreciere (in ipoteza ca nu ar fi rezultatul unei specule/panici irationale) ar fi rezultatul unor dezechilibre macroeconomice, nu cauza lor. Evident, la acel moment, investitorii vor fi deja reticenti, mai degraba decat incantati. Totusi, exista si o parte 'pozitiva': o depreciere de curs, daca nu este exagerata, poate fi privita ca un pas in directia ajustarii deficitelor macroeconomice, cum este contul curent", explica Florin Ilie, directorul departamentului de piete de capital din cadrul ING Bank.
Analistii mai spun ca implicatiile negative care decurg dintr-o depreciere puternica de curs sunt greu de previzionat, iar faptul ca actiunile romanesti ar fi mai ieftine pentru fondurile straine nu ar fi un motiv ca acestea sa investeasca pe Bursa.
"Sa nu uitam ca piata romaneasca a actiunilor este concurata de piete dezvoltate unde sunt emitenti cu lichiditate adecvata si transparenti (deci cu grad de risc mai scazut) care se tranzactioneaza la preturi atractive. Este o adevarata concurenta intre piete in privinta actiunilor 'ieftine' pe care le ofera investitorilor si, ca atare, Bursa de la Bucuresti poate sa readuca strainii in piata doar in conditiile in care principalele companii si economia romaneasca vor oferi argumente din punct de vedere fundamental", considera Mihai Caruntu.
Un curs de 5 lei/euro ar fi mai curand un argument fundamental ca strainii sa nu investeasca in companii romanesti, chiar daca aparent acest scenariu ar ajuta companiile exportatoare, cum sunt producatorul de aluminiu Alro Slatina (ALR), producatorul de tevi TMK Artrom Slatina (ART) sau producatorul de ingrasaminte Azomures (AZO), care au anuntat reduceri de productie din cauza scaderii cererii si a preturilor la nivel mondial. Cu un curs mai ridicat, aceste companii ar putea redeveni competitive si si-ar putea acoperi costurile de productie la niveluri mai mici de pret.
"Companiile exportatoare ar fi doar la prima vedere avantajate de o depreciere agresiva a leului. Deprecierea ar pune presiuni asupra inflatiei chiar in conditiile unei scaderi consistente a importurilor si, ca atare, si costurile companiilor denominate in lei ar creste apreciabil in termeni nominali, ceea ce ar afecta in consecinta si profiturile operationale ale exportatorilor. In cazul exportatorilor care isi aduc materia prima de afara si o platesc in valuta efectul 'pozitiv' al deprecierii s-ar vedea numai in contrapartida cu valorea adaugata creata prin vanzarea produselor finite. Dar foarte important este si faptul ca volatilitatea in sine a cursului ridica mari probleme companiilor romanesti care au contracte in valuta atat cu furnizorii, cat si cu clientii si care nu sunt invatate sa se protejeze in astfel de conditii de mediu", explica analistul BCR.
Pentru toate companiile listate, un curs de 5 lei/euro ar creste puternic costul finantarii, astfel ca acestea ar fi nevoite fie sa plateasca rate mai mari, care le-ar afecta rezultatele financiare pe termen scurt, fie sa renunte la investitii, ceea ce le-ar diminua competitivitatea pe termen mediu si lung.
Bancile ar fi si ele puternic lovite, deoarece accesul lor la finantari externe ar fi mai dificil, iar bilanturile lor s-ar inrautati prin prisma scaderii capacitatii populatiei si a companiilor de a returna ratele scadente la creditele in valuta contractate deja.
"Exista o corelatie istorica foarte puternica intre cursul leului si pretul actiunilor bancare sau ale SIF-urilor. Corelatia respectiva nu s-a mai verificat in ultimele 3-4 luni, dar, pe termen mediu, corelatia va reveni la medie, probabil. Cu alte cuvinte, efectul ar fi net negativ", spune Florin Ilie.
El vede printre castigatorii teoretici ai unui astfel de scenariu Petrom, ale carui vanzari depind in mare masura de cursul de schimb, dar care are majoritatea costurilor in lei.
Un alt castigator ar putea fi transportatorul de gaze Transgaz Medias (TGN), care obtine cea mai mare parte a profitului operational din contractele de tranzit denominate in valuta, dar are costuri in lei si un grad de indatorare redus, considera Mihai Caruntu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
