Într-o mişcare disperată de a calma bursele, Franţa, Italia, Spania şi Belgia au interzis tranzacţiile de tip "short-selling" cu acţiuni financiare începând de vineri, 12 august. O măsură similară a fost luată în septembrie 2008 în Europa şi SUA, după colapsul băncii de investiţii Lehman Brothers. Cum s-a ajuns din nou aici? Va funcţiona de această dată interzdicţia?
Decizia de a interzice short-selling-ul a fost luată după ce acţiunile băncilor franceze au suferit ample corecţii săptămână trecută, pe fondul unor speculaţii că Franţa şi-ar putea pierde ratingul triplu A.
Pe parcursul şedinţei de tranzacţionare de miercuri, 10 august, acţiunile Société Générale au scăzut cu peste 20%, iar cel puţin 11 dintre cele mai mari instituţii de credit europene şi-au văzut titlurile picând cu mai mult de 8%.
Investitorii au fost îngroziţi printre altele de zvonuri că Société Générale se află într-o stare foarte proastă şi va trebui salvată de stat, iar Franţa îşi va vedea, la fel ca Statele Unite ale Americii, ratingul de top tăiat, cu efecte grave asupra băncilor franceze şi a eforturilor zonei euro de a-şi ţine în viaţă moneda.
Zvonurile s-au dovedit, până la urmă, a fi false, iar joi investitorii s-au grăbit să cumpere acţiunile "la discount".
În urmă cu aproape trei ani, o decizie similară a fost luată de autorităţile de supraveghere a pieţelor de capital din SUA şi Europa. Atunci, interzicerea short-sellingului nu a putut opri decât pentru câteva zile corecţiile de pe Burse.
"Interdicţia din Franţa, Italia, Belgia şi Spania va reduce volatilitatea pentru doar câteva zile. Aşa cum s-a demonstrat în 2008, când au fost puse interdicţii similare, volatilitatea creşte după o zi sau două pentru că lichiditatea acţiunilor a scăzut", este de părere Andrew Shrimpton, consultant financiar la firma Kinetic Partners citat de publicaţia The Telegraph.
Economiştii atrag atenţia că o interdicţie similară nu a funcţionat în 2008 şi că astfel de decizii sunt mai degrabă legate de chestiuni politice, decât de eficienţa pieţelor.
"Interzicerea short-sellingului este un act de disperare. Aceasta este soluţia lor pentru a rezolva criza din zona euro? Nu le va dea prea mult timp", spune Kenneth S. Rogoff, profesor de economie la Harvard citat de publicaţia The New York Times, adăugând că în Europa criza înseamnă mai mult decât scăderea de pe Burse.
Publicaţia americană The New York Times atrage atenţia că măsura pune presiune pe autorităţile de reglementare din SUA să interzică short-sellingul de asemenea.
Short-selling este o tranzacţie prin care un trader vinde o acţiune împrumutată cu intenţia de a o cumpăra mai târziu la un preţ mai mic. Prin short selling, investitorii încearcă să profite de un declin aşteptat în preţul acţiunii. Investitori care fac short-selling susţin că nu fac nimic rău prin acest tip de tranzacţii şi că doar au detectat probleme în instituţiile financiare înaintea celorlalţi, trăgând astfel un semnal de alarmă pentru restul pieţei. Criticii acestui tip de tranzacţii spun că short-selling-ul alimentează speculaţiile şi trage în jos preţurile acţiunilor.
Pe Bursa de la Bucureşti, investitorii pot face short-selling doar cu acţiunile Fondului Proprietatea.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
