Laurenţiu Floroiu, directorul de tranzacţionare din cadrul diviziei de capital din Bancpost, este destul de pesimist în privinţa anului bursier 2016, cu multe evenimente externe care vor avea impact pe România şi cu o piaţă unde statul nu va lista nimic, iar sectorul privat nici atât.
„Eu sunt bearish (pesimist cu privire la evoluţia pieţei). Cu siguranţă, nu vom depăşi media zilnică de tranzacţionare a anului trecut, nu văd ca acest guvern tehnocrat să listeze ceva, cei din sectorul privat nici atât. În schimb, văd că ASF are ceva cu programul de răscumpărare de la Fondul Proprietatea, iar Parlamentul nu se grăbeşte să ia o decizie în privinţa SIF-urilor”, a menţionat el.
În aceste condiţii, cred că 2016 va fi un an de uşoară sau mai mare corecţie, a adăugat Floroiu. În privinţa factorilor externi, el spune că s-au adunat prea mulţi dintr-o dată - China, Siria, Rusia, migranţii, creşterea dobânzilor în SUA, iar pieţele bursiere au crescut continuu, din 2009 încoace.
Bursa de la Bucureşti a pierdut 1% anul trecut la nivelul indicelui BET, cu un volum de tranzacţionare zilnic pe acţiuni de 8 milioane de lei, în scădere cu 30% faţă de 2014. Deşi companiile de la Bucureşti sunt considerate subevaluate, lichiditatea scăzută îi determină pe mulţi investitori să stea deoparte, deoarece, când vor să iasă din piaţă, nu au cui să vândă.
Floroiu nu crede că în 2016 lichiditatea se va îmbunătăţi, pentru că „nu avem de unde”. „Mi-e greu să cred că piaţa va face mai mult decât anul trecut, iar aici mă refer la 10,9 milioane de euro zilnic, acţiuni plus titluri de stat”.
Mulţi brokeri îşi pun speranţa în 2016 pe o listare a Hidroelectrica şi poate pe venirea la bursă a una-două companii private mai mari.
„Eu nu cred că Hidroelectrica va veni la bursă. Nu ştiu dacă guvernul tehnocrat îşi asumă acest lucru.“ El remarcă faptul că, din momentul în care a avut loc schimbarea de guvern peste noapte, în noiembrie, „investitorii au intrat în stand-by“.
„Ce poate să facă un guvern tehnocrat într-un an? Au aprobat bugetul şi cam atât.“
Guvernul Ponta a fost favorabil pieţei de capital, în cei trei ani listând Romgaz, Electrica şi Nuclearelectrica, trei companii mari, care au readus interesul investitorilor străini pentru piaţa bursieră de la Bucureşti.
Floroiu crede că acţiunile care au scăzut anul trecut au şanse să îşi revină în acest an, iar acest lucru se vede deja în creşterea lichidităţii.
„Aici mă refer la Romgaz, care a ajuns la un minim istoric, la Electrica, la Nuclearelectrica”. La polul opus, el crede că acţiunile băncilor- Transilvania, BRD, Transelectrica, Transgaz, au crescut suficient, iar potenţialul pentru un nou upside s-a redus. „Spre exemplu, dacă nu ar fi fost programul de răscumpărări al BT, ar mai fi ajuns acţiunea la 2,5 lei? Ce se va întâmpla cu legislaţia dării în plată, care a fost întoarsă la Parlament? Nimeni nu ştie”.
Dar Petrom, cea mai mare companie românească? „În 2009, în criză, acţiunile Petrom s-au dus până la 0,12 lei. Dar nu văd alunecând acţiunea până acolo. Eu cred că la 30 de dolari pe baril, acţiunea va rămâne la 0,27 lei, un nivel atins în toamna lui 2011, după care a început să crească”.
Ca strategie în acest an, el spune că investitorii ar trebui să vândă ce a crescut în anii anteriori şi să plaseze banii în acţiunile care au atins minime sau nu au crescut.
Floroiu este unul dintre cei mai vechi brokeri de pe Bursă, cu 21 de ani la activ pe piaţă. El a făcut parte din prima echipă de brokeri care au redeschis Bursa, în 1995.
