Trei dintre SIF-uri au anunţat până acum că au primit de lainvestitori solicitări de majorare a dividendelor, faţă denivelurile propuse de conducerile SIF.
În joc sunt circa 76 mil. lei (18,5 mil. euro), bani pe careinvestitorii îi cer în plus ca dividende, iar conducerile SIFîncearcă să-i păstreze la dispoziţia lor, pentru investiţii.
Două dintre ele, SIF Banat-Crişana (SIF1) şi SIF Muntenia (SIF4)au introdus propunerile pe ordinea de zi, în timp ce SIFTransilvania (SIF3) a refuzat, motivând că propunerile "nu auîndeplinit toate condiţiile cerute de actul constitutiv alsocietăţii şi impuse de legislaţia aplicabilă în materie".
Potrivit legii, acţionarii care deţin peste 5% din acţiunileunei societăţi comerciale pot face propuneri de completare aordinii de zi a adunărilor generale ale acţionarilor (AGA). Grupulde acţionari, care cuprinde fondurile de investiţii East Capital,ING Romanian Equity şi STK Emergent, dar şi alţi investitori localiimportanţi, susţine însă că a depăşit nivelul de 5% necesar pentrususţinerea unei astfel de propuneri.
Ei solicită un dividend de 0,055 lei/acţiune cu 83% mai maredecât cel propus de conducerea SIF3, de 0,03 lei/acţiune, ceea cear însemna că SIF-ul ar trebui să scoată din conturi 28 mil. lei înplus, faţă de cele 33 mil. lei pe care i-a alocat.
La SIF1, creşterea dividendului de la 0,06 lei la 0,103 lei, arînsemna un efort suplimentar de 24 mil. lei, iar la SIF4, majorareadividendului de la 0,05 lei la 0,081 lei ar aduce investitorilor unplus de 25 mil. lei.
Astfel, în loc de 106 mil. lei, cele trei SIF-uri ar putea finevoite să plătească investitorilor 182 mil. lei. Suma ar putea săcrească, dacă o astfel de propunere va fi realizată şi la SIFOltenia (SIF5), în timp ce şefii SIF Moldova (SIF2), par să-i ficonvins deocamdată pe investitori să meargă pe strategia propusă deei.
O dată introduse pe ordinea de zi, aceste propuneri au marişanse de a fi votate de acţionari, având în vedere că fondurile deinvestiţii locale şi străine au devenit în ultimii ani tot maiactive în a-şi apăra drepturile, după ce şi-au consolidat poziţiileîn acţionariat. Investitori mari străini, precum Artio, EastCapital, Hyposwiss, ING sau Franklin Templeton, sunt foarte aproapede pragul de 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri.
Şi fondurile locale au devenit tot mai puternice, BT Maxim, celmai mare fond de acţiuni de pe piaţă, deţinând pachete cuprinseîntre 0,5% şi 1% la fiecare SIF. Fondurile de pensii, caredeocamdată nu şi-au făcut publice portofoliile, deţin la rândul lorpachete importante de acţiuni SIF.
În aceste condiţii, şefilor SIF le va fi tot mai greu să refuzepropunerile acestor acţionari, mai ales dacă aceştia se coalizeazăpentru a susţine interese comune, situaţia fiind mult schimbatăfaţă de cea de acum 4-5 ani, când acţionariatul SIF-urilor era multmai dispersat, iar administratorii acestor societăţi, unii dintreei în funcţie de peste 14 ani, dispuneau de o putere de decizieaproape nelimitată.
Astfel, războiul dividendelor ar putea fi doar un prim pas înschimbarea la faţă a SIF-urilor, iar la următoarele alegeri pentruConsiliile de Administraţie, din aprilie 2013, investitorii arputea face pentru prima dată pasul, cu adevărat, şi în conducereaSIF-urilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
