Depozitele bancare si obligatiunile sau titlurile de stat au devenit in ultimele luni alternativa de investitie preferata in dauna plasamentelor pe Bursa. In conditiile in care multi investitori isi contureaza in aceasta perioada politica de investitii pentru 2009, principala intrebare care apare este "In ce sa investesc? A venit momentul actiunilor sau sa merg pe depozitele bancare?".
Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie gasit mai intai raspunsul la alte intrebari, cum ar fi: "Ce trend vor urma anul viitor actiunile de pe Bursa?", "Cate companii vor mai distribui dividende si cat din profituri va ajunge la actionari?", "Cum vor evolua rezultatele companiilor de pe Bursa in 2009?".
Ziarul Financiar si-a propus sa realizeze un scenariu pe baza elementelor celor mai probabile disponibile in acest moment. Potrivit acestui scenariu, randamentele medii oferite de zece dintre cele mai importante companii de pe Bursa in urmatorii doi ani s-ar putea situa intre 10% si 24%, concurand astfel dobanzile bancare, care ofera in prezent dobanzi de pana la 14% pe an.
Scenariul porneste de la premisa ca actiunile listate vor oscila in urmatorul an in jurul nivelurilor actuale, tendinta care s-a manifestat deja pe Bursa in ultima luna. Au fost analizate zece companii care au avut o politica stabila de dividend in ultimii ani, pentru care s-a luat in calcul o stagnare a profitului din 2008 la nivelul profitului raportat la noua luni, cu exceptia SNP, BRD si TGN, si o scadere a profitului din 2009 la nivelul din 2007.
In ceea ce priveste nivelul dividendului distribuit, Transelectrica si Transgaz sunt obligate prin lege sa distribuie 50% din profit sub forma de dividende. In cazul celorlalte companii, am luat in considerare rata medie de distribuire a dividendului din ultimii ani. Criza de lichiditati ar putea determina unele companii sa-si reduca dividendele acordate actionarilor, pentru a tine mai multi bani in companie, insa sefii companiilor listate dau asigurari ca acest lucru nu se va intampla anul viitor.
"Nu cred ca volumul de dividende platite de BRD si BCR va scadea la anul, sau daca se va reduce drastic, pentru ca au rezultate foarte bune si actionarii majoritari vor avea si ei nevoie de resurse cu costuri zero, care sunt dividendele. In ipoteza ca n-ar avea destule lichiditati se pot gasi solutii precum plata esalonata", spune Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania.
"Daca preturile nu vor creste, teoretic ar trebui sa compensam cu dividende in masura in care vom avea capacitatea sa o facem. Totusi trebuie sa tinem cont si de faptul ca profiturile viitoare vor depinde de investitiile din prezent. Daca profitul scade, dintr-o anumita sursa va trebui sa compensam o eventuala scadere a dividendului cu alte surse", sustine Fercala.
In cazul in care majoritatea companiilor analizate vor mentine rata distributiei dividendului in jurul nivelului de 50% din profitul net, randamentele dividendelor ar fi cuprinse intre 8% si 13%, cu un minim de 5,5% in cazul antibiotice.
Totusi, analistii sunt de parere ca pe termen scurt randamentele dividendelor nu justifica investitiile in actiuni pe Bursa, depozitele bancare fiind preferate in detrimentul actiunilor.
De asemenea, doar randamentul din dividende poate fi fructificat in fiecare an de investitor, in timp ce profitul retinut contribuie doar la imbunatatirea indicatorilor fundamentali ai companiei, in special valoarea contabila.
Pentru 2009, dividendul brut pe actiune s-ar plasa in intervalul 7,6% - 9,8%.
Pe de alta parte, profitul nerepartizat la dividende poate fi si el contabilizat, regasindu-se intr-o forma sau alta in bilantul firmei si contribuind pe termen lung la sporirea valorii acesteia, astfel ca raportat la capitalurile proprii, ce reprezinta in fapt avutia unei companii, ar aduce teoretic in plus un randament anual cuprins intre 3% si 17,2%.
Astfel, daca actiunile companiilor s-ar opri din scadere si pe termen lung s-ar aprecia numai pe baza contributiei profiturilor care intra in companie, respectiv randamentul din profitul nerepartizat la dividende, castigul anual al investitorului in perioada 2008-2009 s-ar situat in jurul nivelului de 15%, similar cu cel al dobanzilor bancare din prezent.
De exemplu, daca Petrom (SNP) ar distribui jumatate din profit la dividende, rata de distribuire medie din ultimii trei ani, luand in calcul profitul pe 2007, randamentul dividendului raportat la pretul lor din piata, de 0,187 lei, ar aduce un randament de 11,9% din profitul pe 2008 si 8,4% din profitul pe 2009. Anul acesta, rata de distribuire a dividendelor Petrom a fost mai mare, de 60,83%.
Totodata, cealalta jumatate de profit a Petrom ar majora in prezent capitalurile societatii cu 8,8% pe 2008 si cu 6,2% pe 2009, randamentul mediu anual in acest caz fiind de 17,6%, peste dobanzile bancare.
Trebuie avut insa in vedere ca daca profitul s-ar stabiliza pe o perioada la acelasi nivel, randamentul teoretic din profitul care intra in companie s-ar reduce in al doilea an la 5,8%, respectiv 5,5% in al treilea an, pe masura includerii acestuia in capitalurile societatii.
Dintre companiile analizate, cel mai mare randament potential il au actiunile BRD, randamentul din dividende, de 10,6% pe 2008 si 7,6% pe 2009, cumulat cu cel din profitul care intra in companie, de 17,2% pe 2008 si 12,4% pe 2009 dand un randament mediu potential de 23,8% pe an.
Trebuie avut totusi in vedere ca BRD face parte dintr-un sector mai expus riscurilor actuale atat la nivelul economiei nationale, cat si internationale, insa acest risc este compensat cu un castig potential mai mare.
In analiza fundamentala, cresterea unei firme pe termen lung este reprezentata tocmai de randamentul profitului nerepartizat la dividende, spun analistii.
"Profitul net nedistribuit in dividende reprezinta o prima sursa de finantare a unei companii si contribuie la dezvoltarea acesteia pe termen lung. In teorie, rata de crestere a unei firme pe termen lung este egala cu procentul din profitul total nedistribuit in dividende inmultit cu rata de profitabilitate a capitalului propriu (ROE)", explica Andreea Gheorghe, responsabil departament de analiza din cadrul Intercapital Invest.
In cazul in care compania distribuie mai putini bani la dividende, compania va avea mai multe surse de finantare la dispozitie care o pot ajuta sa-si majoreze valoarea in viitor, fapt ce poate sa-l avantajeze si pe investitorul de portofoliu.
Unii analisti spun ca riscul cel mai mare este ca o parte din companii sa-si reduca rata de distribuire a dividendelor la anul, dar nici cei care isi tin banii la banca nu se pot baza ca vor inregistra randamente la fel de ridicate si in viitor.
"Sunt randamente bune, dar exista pericolul ca unii emitenti sa-si reduca rata de distribuire a dividendelor. Pe de alta parte, si volatilitatea pe piata dobanzilor bancare este una ridicata si nu poate permite plasarea banilor in conditiile mentinerii pe termen lung a unui randament atat de ridicat precum cel din prezent, de 14-15%, care nu reprezinta o situatie normala", spune Adrian Danciu, seful departamentului de analiza din cadrul Broker Cluj.
"Petrom probabil va aloca la anul o rata mai mica de dividend in conditiile in care isi va pastra planul de investitii propus pentru urmatorii ani. In conditiile in care lichiditatea pe piata bancara se mentine redusa, este greu de anticipat ce va face BRD cu politica de dividende. La Transelectrica si Transgaz rata de distribuire a dividendelor este mai sigura, pentru ca la acestea este actionar statul. Ramane de vazut insa ce se va intampla cu consumul de energie si gaze", spune Danciu.
Analistii mai spun ca exista si posibilitatea ca dividendele distribuite de companii sa fie ajutate de investitiile mai mici destinate expansiunii companiilor.
In ipoteza ca SIF-urile nu vor putea sa-si mai valorifice deloc participatiile pe Bursa si s-ar baza doar pe profitul din dividende colectate de la companii la nivelul anului 2007, randamentul distribuit de SIF-uri din aceste surse se invarte in jurul a 5,8%, ceva mai mic decat in cazul altor companii incluse in analiza.
In cazul SIF-urilor, randamentele medii anuale pentru perioada urmatoare s-ar putea situa intre 10% si 15,6%.
Cel mai mare randament potential il are SIF Banat-Crisana (SIF1), care ar putea distribui anul viitor un dividend de 0,08 lei/actiune, oferind astfel un randament al dividendului de 13,4%. Pentru 2009, randamentul estimat al dividendului este estimat la 8,5%. La polul opus se alfa SIF Muntenia (SIF4), cu un randament al dividendului de 11,6% pe 2008 si 4,4% pe 2009. In conditiile in care randamentele teoretice ale actiunilor ar fi similare cu cele ale depozitelor bancare, depozitele ar fi avantajate, datorita gradului de risc mai scazut.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
