Bursa de la Bucureşti a avansat marţi cu 0,23%, susţinută de creşterile uşoare înregistrate de acţiunile OMV Petrom (SNP), Banca Transilvania (TLV) şi Fondul Proprietatea (FP), iar rulajul a urcat cu 20%.
Majoritatea acţiunilor au fost tranzacţionate încă din primele minute la preţuri apropiate de cotaţiile de la finalul şedinţei precedente, iar atenţia investitorilor a continuat să fie axată doar pe câteva titluri. În a doua parte a şedinţei au rămas pe creştere doar câteva acţiuni, printre care Fondul Proprietatea, SIF Muntenia, OMV Petrom, Banca Transilvania şi Transgaz, acestea menţinând pe verde unii indici bursieri.
Astfel, la finalul şedinţei, indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, era în urcare cu 0,66%, iar titlurile companiilor din sectorul energetic plasau indicele BET-NG cu 0,87% sub nivelul de luni.
Totodată, indicele BET-FI a crescut cu doar 0,08%. Creşterea indicelui a fost încetinită de acţiunile SIF Banat Crişana (-1,51%), SIF Transilvania (-0,93) şi SIF Moldova (-0,77%). Pe de altă parte, indicele a fost influenţat pozitiv de creşterea de 3,21% înregistrată de titlurile SIF Muntenia (SIF4).
"După creşterile semnificative înregistrate de SIF-uri de la începtul anului, în special de SIF Moldova şi SIF Transilvania, era firesc să se aştepte unele scăderi. Teoretic, SIF-urile pot înregistra unele corecţii tehnice, însă contextul în care acestea au crescut, respectiv creşterea pragului de deţinere şi aşteptarea unor dividende cu randamente ridicate, a rămas acelaşi. Mai mult, avansul puternic înregistrat de acţiunile Erste Bank va duce la o apreciere a activelor nete ale SIF-urilor. În aceste conditiţii, nu cred că a fost epuizat potenţialul de creştere pe termen mediu pentru acţiunile SIF", a declarat pentru Simion Tihon, broker la Prime Transaction.
Indicele extins al Bursei, BET-XT, a crescut cu 0,41%. Indicele reflectă evoluţia primelor 25 de acţiuni în funcţie de lichiditate, inclusiv SIF-urile şi Fondul Proprietatea.
Investitorii au tranzacţionat în total acţiuni de 45 milioane lei ( 10,36 milioane euro), sumă din care 80% au reprezentat operaţiunile cu titlurile Fondului Proprietatea şi ale SIF-urilor, de 36 milioane lei ( 8,2 milioane euro). Rulajul pieţei a fost cu 20% faţă de cel din şedinţa anterioară, de 37,5 milioane lei (8,6 milioane euro).
"Atât timp cât acţiunile SIF-urilor şi ale Fondului Proprietatea vor evolua la fel de energic, interesul pentru titlurile altor companii va fi scăzut. Cred că vom vedea alte acţiuni în topul lichidităţii doar în urma unor anunţuri sau evenimente deosebite pentru companiile respective", a afirmat brokerul.
Acţiunile Fondului Proprietatea au condus detaşat topul lichidităţii, cu transferuri de 17,14 milioane lei. Cotaţia acestor titluri avansat cu 0,54%, la 0,468 lei, accelerându-şi creşterea din ultimele trei şedinţe la 7%.
"Creşterea accelerată înregistrată cred că este rezultatul interesului arătat de investitorii instituţionali. Fundamental, ne putem aştepta la o reducere a discountului şi la Fondul Proprietatea şi aici fiind aşteptări optimiste în privinţa dividendului. Vânzători sunt tot mai puţini, astfel că o continuare a creşterilor, dar cu mai puţină efervescenţă, pare o variantă plauzibilă cât timp se va menţine tendinţa de acumulare", a conchis Tihon.
Pe de altă parte, titlurile OMV Petrom au crescut cu 1,49%, la 0,306 lei, iar acţiunile Banca Transilvania au închis şedinţa în urcare cu 1,56%, la 0,91 lei.
Titlurile SIF Muntenia au înregistrat cea mai accelerată creştere dintre SIF-uri, de 3,21%, şi au ajuns la 0,61 lei. Operaţiunile cu aceste acţiuni au cumulat 4,4 milioane lei.
Acţiunile Erste (EBS) au scăzut cu 4,13%, la 68,5 lei (15,75 euro), influenţate în continuare de evoluţia de pe bursa din Viena, unde au coborât cu 5,85%, la 15,92 euro. Corecţia vine după ce luni la BVB cotaţia a urcat cu 12,34%, iar pe bursa din Austria a avansat cu 11,1%.
La finalul şedinţei de la Bucureşti, bursele vest-europene erau în scădere cu până la 1,07%, iar pieţele din Europa Centrală şi de Est înregistrau corecţii de cel mult 1,55%.
Scăderile burselor au fost cauzate de amplificarea temerilor legate de riscul intrării Greciei în default, după un nou eşec al negocierilor de reducere a datoriilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
