Burse - Fonduri mutuale

Piaţa RASDAQ are zilele numărate. CNVM spune că ia o decizie în trei săptămani

Gabriela Anghelache, preşedintele CNVM, spune că piaţa RASDAQ nu poate fi reglementată în totalitate

Gabriela Anghelache, preşedintele CNVM, spune că piaţa RASDAQ nu poate fi reglementată în totalitate

10.06.2010, 23:44 87

Varianta de lucru de pe masa CNVM şi prin care arbitrul pieţeide capital îşi propune să rezolve problematica pieţei RASDAQ esteca emitenţii care îndeplinesc condiţiile de a fi tranzacţionaţi peo piaţă reglementată, precum BVB sau Bursa de la Sibiu, să fietransferaţi pe piaţa reglementată, în timp ce restul companiilorlistate pe RASDAQ vor trece pe Sistemul Alternativ deTranzacţionare (ATS) al Bursei de Valori Bucureşti. Această"împărţeală" a companiilor va duce la dispariţia pieţei RASDAQ,după aproape 15 ani de funcţionare.

"Piaţa RASDAQ nu poate fi reglementată în totalitate. Purtămdiscuţii cu conducerea Bursei şi cel mai probabil soluţia va fi caemitenţii care îndeplinesc condiţiile de piaţă reglementată voravea la dispoziţie 18 luni pentru a realiza transferul la Bursă, în timp ce restulcompaniilor vor fi transferate pe ATS-ul Bursei. Vom lua o deciziecel mai probabil în următoarele 2-3 săptămani", a spus GabrielaAnghelache, preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare(CNVM).

Această soluţie preia în mare parte prevederile unui proiect maivechi al Bursei, respectiv RASDAQ-Star privind aducerea la cotaBursei a circa 300 de companii listate pe RASDAQ, dar care a fostrespins în urmă cu doi ani de CNVM.

În perioada de graţie de 18 luni, acţionarii companiilortranzacţionate pe piaţa RASDAQ considerate a îndeplini condiţiilede piaţă reglementată (privind indicatorii de transparenţă,lichiditate, capitalizare, capital social) vor trebui să convoaceAdunările Generale prin care să aprobe transferul pe piaţareglementată a Bursei din Bucureşti sau pe cea a Bursei din Sibiu.Deşi piaţa RASDAQ numără în prezent 1.442 de emitenţi cu ocapitalizare bursieră de 2,76 mld. euro, circa o sută de societăţisunt cu adevărat vizibile pentru investitori, iar mai puţin de 40sunt tranzacţionate cu o frecvenţă zilnică. Aceste o sută desocietăţi sunt şi potenţiali candidaţi pentru transferul la cotaBursei. La extrema opusă se află emitenţi ale căror acţiuni nu aumai fost tranzacţionate de ani de zile şi care nu au mai transmisniciun fel de raportări, unele aflandu-se chiar în procedură defaliment.

Unii acţionari pregătesc deja transferul laBursă

Pană la soluţionarea oficială a statutului pieţei RASDAQ, uniiacţionari au început deja demersurile de a-şi transfera societăţilela cota Bursei de Valori Bucureşti. De exemplu, omul de afaceriHoraţiu Cercel, proprietar al firmei de construcţii Concefa dinSibiu, a convocat adunarea generală în vederea aprobăriitransferului acţiunilor de pe piaţa RASDAQ la categoria I sau II aBursei de la Bucureşti sau la Sibex. Un alt exemplu este societateaForaj Sonde (FOSB) din Craiova, controlată de de oamenii de afaceriMarius şi Emil Cristescu, ce urmează a fi transferată de pe piaţaRASDAQ la cota Bursei, iar Marian Petre Miluţ a anunţat laînceputul anului transferul Prefab.

Alţi acţionari la firmele tranzacţionate pe RASDAQ spun că şi eiiau în calcul transferul pe Bursă, dacă soluţia anticipată de CNVMva deveni oficială.

"Dacă va exista o poziţie clară privind piaţa RASDAQ, prin careva fi posibil transferul acţiunilor pe o piaţă reglementată,anticipez că decizia acţionarilor Albalact va fi cea de a aprobatransferul la cota Bursei. La acest moment, nu văd care ar fiavantajul transferului la Bursă, luand în calcul cat de redusă estelichiditatea. Probabil că societatea va deveni mai vizibilă pentruinvestitorii instituţionali care nu puteau investi decat pe pieţereglementate", a spus Raul Ciurtin, director general şi acţionar laproducătorul de lactate Albalact din Alba Iulia (ALBZ).

Printre fondurile străine de investiţii cu participaţii lasocietăţile de pe piaţa RASDAQ se numără fondul ReconstructionCapital II, acţionar cu 25,4% la Albalact, şi fondulRomanian-Bulgarian administrat de compania olandeză Middle EuropeInvestments, acţionar, printre altele, la producătorul de cablurielectrice Iproeb din Bistriţa şi la firma Prospecţiuni dinBucureşti. Mare parte din fondurile străine au început săinvestească pe RASDAQ înainte de declanşarea crizei, fiind atrasede randamentele "rasdacelor" care în 2007 se situau mult pesteperformanţele acţiunilor bursiere. De la declanşarea crizei şi panăîn prezent, RASDAQ a subperformat Bursei de la Bucureşti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO