Legislaţia ambiguă alături de incertitudinea privind statutulpieţei RASDAQ, înfiinţată în anul 1996 prin privatizarea în masă apeste 4.000 de companii, dar care nu funcţionează în prezent capiaţă reglementată, expun investitorii riscurilor de abuz depiaţă.
"Alături de predictibilitate pentru piaţa de capital, ar trebuisă se vorbească mai des şi despre credibilitate. E o serie deaspecte prost rezolvate în legislaţie care permit transferulcapitalurilor în alte părţi. Piaţa RASDAQ are un statut incert şinu suficient de clar. Nu înţeleg de ce ezită Comisia Naţională aValorilor Mobiliare să dea un răspuns tranşant în ceea ce priveştepiaţa RASDAQ, în condiţiile în care a crescut numărul de semnale dealarmă din partea investitorilor şi organelor de anchetă", a spusGheorghe Ciobanu, profesor doctor la Facultatea de ŞtiinţeEconomice din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
Problematica pieţei RASDAQ a stârnit discuţii aprinse în ultimiitrei ani pe piaţa de capital, principalele semne de întrebarelegate de măsura în care piaţa poate fi sau nu consideratăreglementată. Absenţa unei poziţii ferme din partea ComisieiNaţionale a Valorilor Mobiliare a adâncit şi mai mult confuzia.
Companiile tranzacţionate pe o piaţă reglementată se supun unorreglementări foarte stricte privind obligaţiile de raportare şi detransparenţă, iar investitorii sunt protejaţi de abuzuri şimanipulări prin legea pieţei de capital. Puţine companii dintrecele 1.600 rămase la tranzacţionare pe piaţa RASDAQ respectăregulile de raportare şi transparenţă la nivelul de piaţăreglementată.
Avocaţii trag însă un semnal de alarmă că incertitudinile alungăinvestitorii de pe pieţele de capital.
"Niciun investitor nu va veni pe piaţă dacă nu ştie care-i suntdrepturile în raport cu autorităţile statului sau atât timp cât oautoritate spune că o anumită acţiune este legală, iar altăautoritate spune că este ilegală", a spus Diana Ionescu, avocatspecializat în drept penal privind piaţa de capital.
Ea crede că rolul CNVM trebuie consolidat. "CNVM este singuraautoritate de specialitate şi trebuie să devină foarte puternică.Poate deveni dacă este credibilă şi aplică reguli clare. Estenecesară de asemenea specializarea autorităţii care decideînceperea urmăririi penale în cazul infracţiunilor legate de piaţade capital şi a instanţei care judecă aceste cauze", a precizatIonescu.
"Cel mai important aspect pentru seriozitatea unei burse esteclaritatea regulilor. Ambiguităţile din legislaţie ţin departeinvestitorii mari, de care are nevoie Bursa de la Bucureşti.Sancţiunile privind pedepsirea abuzurilor de piaţă se aplică doarpe piaţa reglementată, însă piaţa RASDAQ nu poate fi socotită piaţăreglementată, astfel că investitorii care investesc în acţiunitranzacţionate pe această piaţă se expun unor pericole", a conchisavocatul Florin Plopeanu.
După doi ani de dezbateri, Comisia Naţională a ValorilorMobiliare alături de Bursa de Valori Bucureşti au găsit o soluţiela problema pieţei RASDAQ: transferul companiilor lichide şitransparente pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, restul urmând a se tranzacţiona pe sistemul alternativ al Bursei.Transferul pe Bursa de la Bucureşti sau pe sistemul alternativ detranzacţionare este posibil doar cu acordul emitenţilor, mai exactal acţionarilor companiilor. "Zece companii se vor transfera de pepiaţa RASDAQ pe Bursa de la Bucureşti şi mai purtăm discuţii cualţi 25-30 de emitenţi", a spus Valentin Ionescu, directorulgeneral al Bursei. Recent, producătorul de medicamente Ropharma s-atransferat de pe piaţa RASDAQ la prima categorie a Bursei, în scurttimp urmează să intre la tranzacţionare pe Bursă şi acţiunilecompaniei de construcţii Concefa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
