Peste 20 de companii de pe piata RASDAQ ar indeplini cu brio conditiile de lichiditate de pe piata reglementata a BVB, rulajele medii ale acestora depasind in acest an 40.000 de euro zilnic.
De altfel, multe dintre cele mai tranzactionate actiuni cotate pe RASDAQ si-au aratat deja intentia de a se transfera pe piata de la Bucuresti, printre acestea numarandu-se Dafora Medias (DAFR), Imotrust Arad (ARCV), Prospectiuni Bucuresti (PRSN), Albalact Alba-Iulia (ALBZ) sau Prebet Aiud (PREB).
Aceste "vedete" de pe RASDAQ au ajuns in ultimele luni sa realizeze rulaje apropiate de cele ale celor mai lichide actiuni de pe piata principala. Titlurile Armax Gaz-Medias (ARAX) si Albalact stau cel mai bine din punctul de vedere al lichiditatii, cu rulaje medii zilnice de peste 250.000 de euro si mai mult de 26.000 de tranzactii de la inceputul acestui an. In comparatie, Biofarm Bucuresti (BIO), una dintre companiile lichide de pe Bursa, are un rulaj mediu zilnic de 220.000 de euro.
Datorita imbunatatirii lichiditatii, actiuni ca Albalact, Armax, Imotrust, Dafora, Iproeb Bistrita (IPRU) au fost introduse de curand si ca suport pentru tranzactionarea pe piata la termen de la Sibiu.
Practic, numarul companiilor care se tranzactioneaza in mod curent pe piata RASDAQ s-a dublat de la jumatatea anului trecut, cand lista publicata de Bursa cu companiile carora li se aplica limita zilnica de variatie cuprindea circa 200 de emitenti.
In prezent sunt cotate pe piata RASDAQ peste 2.200 de companii, din care mai putin de o cincime indeplinesc conditiile de lichiditate pentru a li se impune limita zilnica de variatie de 25%.
"Inceperea tranzactionarii pe cele mai multe dintre titlurile cotate pe piata RASDAQ s-a realizat pe fondul intrarii in actionariatul acestor societati a unor fonduri de investitii si cresterii interesului investitorilor pentru companii mai mici, dar cu perspective mari de dezvoltare", spune Adrian Danciu, directorul departamentului de analiza al Broker Cluj.
El este de parere ca lichiditatea unor actiuni a crescut si ca urmare a speculatorilor atrasi de aprecierea cotatiilor celor mai multe dintre titlurile de pe aceasta piata.
Multi emitenti noi vin din randul sectorului de constructii, care datorita rezultatelor bune au inceput sa devina tranzactionate, precum Transilvania Constructii din Cluj (COTR), Constructii Sibiu (CONR), Macofil Targu-Mures (MACO), Constructii Bihor Oradea (COBJ), Edil Constructii Arad (EDIL) sau SCT Bucuresti (SCTB). Alte actiuni care au inceput sa fie tranzactionate in principal pentru rezultatele pe care le-au inregistrat sunt cele ale companiei din domeniul petrolului si gazelor Atlas Gip din Ploiesti (ATGJ), ale transportatorului BAT Medias (BAME), titlurile magazinului Cocor Bucuresti (COCR), ale producaorului de carne de pasare Avicola Brasov (AVLE) sau actiunile companiei din domeniul constructiei de material rulant Ateliere CFR Grivita (ATRD).
"S-a incercat anticiparea unor performante ridicate ale companiilor cotate pe piata nereglementata din domeniul constructiilor si serviciilor de constructii, in conditiile in care acest sector a inregistrat si cele mai mari cresteri in acest an", spune Danciu.
El este de parere ca tendinta de crestere a numarului de emitenti tranzactionati in mod curent va continua si in urmatoarea perioada, concomitent cu o reducere a numarului total de companii listate pe piata RASDAQ.
"Nu cred ca mai mult de 200-250 de emitenti de pe piata RASDAQ indeplinesc conditiile de cotare pe alte burse din afara. Multe nu sunt transparente, in sensul ca nu ofera informatiile cerute de investitori sau le ofera doar partial", considera Danciu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
