Seminarul de educaţie bursieră organizat ieri de Broker Cluj a strâns peste 40 de studenţi ai Academiei de Studii Economice (ASE) în sala cu numărul 2.013 a Facultăţii de cibernetică.
O ironie a sorţii a făcut ca numele clădirii în care s-a organizat seminarul să fie cel al lui Virgil Madgearu, economistul care în 1929 a dat cea de-a doua lege a burselor. Însă puţini dintre tinerii, toţi studenţi la ASE, care au venit la seminar ştiau ceva despre bursă. Cei care ştiau că Petrom, cea mai profitabilă companie românească, e listată la bursa de la Bucureşti puteau fi număraţi pe degetele de la o singură mână. Aceştia au venit la seminar fie îndrumaţi de profesori, fie mânaţi de curiozitate.
În sală se aflau şi trei studenţi în anul al doilea la Facultatea de finanţe, bănci, asigurări şi burse de valori. Întrebaţi de ZF ce ştiu despre bursa de la Bucureşti, aceştia au răspuns că nu prea multe, „acum, în semestrul al doilea, facem un curs despre piaţa de capital“. Niciunul dintre ei nu ştia câte companii sunt listate la bursa din Bucureşti şi nici ce sunt fondurile mutuale. Nu auziseră de Mark Mobius, gurul pieţelor emergente, şi nici de Warren Buffett, printre cei mai respectaţi investitori din lume.
Totuşi, unul dintre studenţi ştia că Petrom este listată la bursă.
„Părinţii mei au acţiuni la Petrom şi vreau să ştiu cum pot să intru în posesia lor, dacă pot să le vând eu. Nu ştiu foarte multe despre bursă, însă m-ar interesa să ştiu mai multe. Ştiu că sunt listate la bursă Romaero, Transgaz. Nu ştiu dacă aş vrea să lucrez în brokeraj, m-aş vedea lucrând mai degrabă la o bancă“, a spus Georgiana Petcu, studentă în anul doi la Facultatea de finanţe.
Nici Alexandru Dudulea, student la Cibernetică, nu ştie prea multe despre bursă, dar ar vrea să afle, afirmând că ar vrea să ştie cum poate să investească la bursă, cum se poate deschide un cont la o firmă de brokeraj.
Întrebat de ZF dacă ştie ceva despre piaţa Forex, Alex a răspuns: „Da, ştiu ceva, parcă se câştigă foarte mulţi bani pe Forex. Nu cred însă că este chiar aşa cum spun ei, e mai mult marketing“, a spus tânărul.
Alţi studenţi în primul an de facultate la Finanţe recunosc că nici ei nu ştiu prea multe despre bursă. Au văzut filmul american „Lupul de pe Wall Street“ care li s-a părut „fain“, iar unul dintre studenţi recunoaşte că s-ar vedea pus în postura de broker.
Gradul de cunoştinţe despre bursa de la Bucureşti al studenţilor la ASE cu care a vorbit ZF este foarte redus, niciunul dintre ei nu a auzit că Romgaz s-a listat la bursă, chiar dacă aceştia sunt la o facultate de pe băncile cărei se presupune că ar putea ieşi la un moment dat chiar viitorul director general al Bursei de Valori Bucureşti.
Întrebat de ce studenţii ştiu atât de puţine lucruri despre bursă, lectorul universitar doctor în statistică şi econometrie Daniel Traian Pele a răspuns: „Un motiv ar putea fi şi faptul că profesorii nu ies din litera manualului şi nu predau şi alte lucruri mai practice şi mai actuale despre piaţa de capital. Un alt motiv ar putea fi şi faptul că studenţii nu citesc presa economică, nu sunt la curent cu ştirile economice şi nici cu noutăţile“.
Creşterea gradului de educaţie bursieră al studenţilor la ASE este esenţială pentru dezvoltarea pieţei de capital pentru că din rândul acestora se va naşte viitoarea generaţie de directori executivi (CEO) sau financiari (CFO) de companii româneşti. Astfel că se ridică întrebarea cum vor putea fi convinşi viitori directori să îşi listeze afacerea la bursă dacă acum la douăzeci de ani aceştia ştiu extrem de puţine lucruri despre bursă? Cum vor putea actualii tineri să îşi asigure o pensie fără griji dacă până şi studenţii la facultăţile de profil economic cunosc foarte puţine despre bursă, fonduri mutuale sau pensii private?
Piaţa românească de capital nu se va putea dezvolta decât dacă facultăţile de profil economic vor introduce cursuri practice şi actualizate în care să le explice tinerilor ce este bursa de la Bucureşti, ce sunt fondurile mutuale, ce sunt firmele de brokeraj, cum se tranzacţionează o acţiune. Un tânăr american ştie încă de pe băncile facultăţii că vrea să lucreze pentru o firmă de administrare de fonduri mutuale, în timp ce în România tinerii studenţi la ASE nu ştiu ce sunt fondurile mutuale.
Astfel că iniţiativa „Academia Broker“ derulată de firma de intermediere Broker Cluj de a populariza bursa şi de a promova meseria de broker în rândul studenţilor de la ASE este mai mult decât necesară. În parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti, Broker Cluj va susţine peste zece seminarii în cele mai mari centre universitare din ţară, Cluj, Timişoara, Sibiu, Constanţa, Suceava şi Iaşi. Seminariile vor urma două direcţii principale: educarea studenţilor şi a potenţialilor investitori. De asemenea, Broker are în plan recrutarea de personal din cadrul studenţilor pentru a-şi dezvolta echipa de vânzări.
„A venit momentul să coborâm din turnul de fildeş. Piaţa de capital nu trebuie să fie accesibilă doar unui număr restrâns de cunoscători, noi vrem ca bursa să fie cât mai cunoscută şi să devină un fenomen de masă“, a spus Grigore Chiş, directorul general al Broker Cluj.
El le-a explicat că pentru a fi broker trebuie să ai stomacul tare, să îţi placă emoţiile tari, să ai un dram de nebunie şi să fii bine informat. Cu 17 ani de experienţă, Grigore Chiş le-a descris studenţilor că meseria de broker este printre puţinele meserii care îţi permit să faci în fiecare zi ceva nou şi să câştigi foarte bine dacă ai succes investind în numele firmei şi al clienţilor. Brokerul i-a tentat pe tineri enumerând şi ce bonusuri uriaşe au încasat brokerii şi administratorii de pe Wall Street.
Societatea are în plan să îşi crească echipa de vânzări retail de la Bucureşti cu zece oameni, unii dintre aceştia putând fi recrutaţi chiar din rândul studenţilor care participă la seminarele „Academia Broker“. Iniţiativa Broker Cluj are loc în contextul în care piaţa de brokeraj încă nu şi-a revenit din criză. Pe bursa de la Bucureşti au mai rămas 800 de brokeri (înregistraţi la ASF) care vând sau cumpără acţiuni în numele câtorva mii de investitori. Sunt mai puţini cu 160 decât în 2012, chiar dacă rulajele pe bursă au crescut cu aproape 50% anul trecut. Nu însă suficient de mult pentru a le asigura supravieţuirea brokerilor.
Numărul brokerilor a scăzut încontinuu din 2008, când criza financiară a făcut ravagii pe bursele lumii. În 2007, când cotaţiile acţiunilor erau la maxime, la bursa de la Bucureşti lucrau şi prosperau peste 1.500 de brokeri angajaţi la 73 de case de brokeraj. În prezent au mai rămas 800 de brokeri angajaţi la 42 de firme care lucrează pentru cele câteva mii de investitori care au avut stomacurile suficient de puternice să reziste la ultimii ani de criză.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 25.02.2014
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
