Britanicii de la YRM Architects (Yorke-Rosenberg-Mardall), care au extins aeroportul Heathrow din Londra, au fost unii dintre cei mai activi in ultima perioada in dezvoltarea de proiecte comerciale si rezidentiale, cele mai cunoscute fiind cartierul Coresi, pe locul fostei platforme industriale Tractorul din Brasov, precum si proiectul rezidential dezvoltat de Impact in parteneriat cu administratia locala, la Cluj, in cartierul Lomb.
Dezvoltarea celor doua proiecte, care includ atat cladiri de locuit, cat si centre comerciale, se ridica la 2 miliarde de euro.
Cu toate acestea, reprezentantii companiei apreciaza ca in perioada urmatoare cererea pentru proiecte de infrastructura se va accentua, iar arhitectii isi vor indrepta atentia catre cladirile sociale si proiecte de dezvoltare a transporturilor.
„Pe langa sectoarele de rezidential, logistic si cel al cladirilor de birouri, cererea pentru infrastructura si sectorul social va creste si asteptam sa vedem mai multa activitate in sectorul sanatatii, educatiei, infrastructurii si in transporturi", a declarat Chris Lewis, directorul biroului YRM din Romania. Britanicii au realizat numeroase proiecte de infrastructura si sociale in Marea Britanie, Austria sau Cipru, printre cele mai cunoscute fiind Universitatea din Cipru, aeroporturile din Graz, Bristol, Inverness si Londra si numeroase spitale din Marea Britanie. Pe piata locala, pe langa cele doua proiecte de la Cluj si Brasov, compania britanica mai este prezenta cu un proiect la Baia Mare, dezvoltat de RED Capital Management, care cuprinde un mall, un centru de arta, birouri si un hotel, precum si o cladire de birouri clasa A in Bucuresti, cu o suprafata totala de 30.000 mp, alaturi de alte doua proiecte comerciale mixte in Bucuresti si Iasi. Potrivit datelor companiei, valoarea totala a proiectelor din Romania se ridica la aproximativ 1,5 miliarde de euro.
Proiectul de la Brasov, dezvoltat de compania Flavus Investitii, care a platit in 2007 aproximativ 77 de milioane de euro pe terenul si activele Uzinei Tractorul, este un master plan desfasurat pe o suprafata de 120 de hectare si va cuprinde circa 6.000 de locuinte, in timp ce spatiile comerciale vor avea o suprafata inchiriabila de aproximativ 100.000 mp. Intregul proiect va implica investitii estimate la 1,5 miliarde de euro, care vor fi derulate pe o perioada de circa 10 ani, acesta fiind cel mai mare proiect imobiliar anuntat in afara Bucurestiului pana in prezent. Constructia va fi sustinuta prin fondurile britanicilor de la Cheynee Capital, care au suportat si cea mai mare parte din achizitia platformei, dar si prin intermediul bancilor cu care compania poarta discutii, nefiind insa stabilita structura finantarii.
Cel mai mare proiect al YRM in Romania este cel dezvoltat la Cluj, pe o suprafata de aproximativ 270 de hectare, valoarea proiectului fiind estimata la 600 de milioane de euro.
Noul cartier din Dealul Lomb va avea circa 6.000 de unitati locative rezidentiale, zone de agrement, centre comerciale, unitati de invatamant, centre medicale etc. si prevede atragerea in municipiul Cluj a peste 30.000 de noi locuitori. Cu toate acestea, pentru acest an reprezentantul companiei a apreciat ca afacerile YRM in Romania ar putea scadea cu pana la 30%, in conditiile in care piata imobiliara nu incepe sa dea semne de revenire.
„Ne asteptam ca cifra noastra de afaceri legata de proiectele din Romania sa scada in 2009 cu aproximativ 25%-30%. S-ar putea sa inregistram o scadere mai mica daca piata isi revine pana la sfarsitul anului. Sunt semne ca anumiti clienti care dispun de lichiditati
se pregatesc deja pentru revenirea pietei", a apreciat in continuare Lewis.
se pregatesc deja pentru revenirea pietei", a apreciat in continuare Lewis. Salarii mai mari, calitate mai buna. In ultimii zece ani arhitectii a trebuit sa tina pasul cu dezvoltarea exploziva a sectorului imobiliar, in special cel rezidential si de birouri, iar din dorinta de a construi cat mai mult si mai repede, de cele mai multe ori s-a renuntat la calitate, multe dintre proiectele realizate in aceasta perioada fiind considerate inestetice din punct de vedere arhitectonic. Se remarca in schimb o crestere a pretentiilor in ultima perioada, chiriasii nemaifiind dispusi sa plateasca pretul pietei cand calitatea lucrarilor este slaba.
„O lipsa a proiectelor de buna calitate in ciuda preturilor ridicate ramane in toate sectoarele, dar pretentiile si asteptarile proprietarilor si ocupantilor vor continua sa creasca. Valoarea proiectelor de calitate este pusa in evidenta prin presiunea pusa asupra chiriilor, precum si din dorinta chiriasilor de a alege proiecte mai eficiente si cu costuri optime", a adaugat Lewis.
Tendinta de crestere a salariilor este apreciata ca va continua si in acest an, insa intr-un ritm mult mai mic decat pana in prezent, cu atat mai mult cu cat cresterile salariile de pana acum nu s-au reflectat in cresterea calitatii lucrarilor.
„In ultimii ani salariile au fost intr-o continua crestere, dar care nu au reflectat neaparat abilitatile si nivelul de experienta al arhitectilor. Acesta este un fenomen des intalnit si de noi, la YRM. Nu anticipam reduceri salariale in perioada urmatoare, dar prevedem o incetinire a maririi salariilor in concordanta cu restructurarea generala a preturilor din domeniul imobiliar din Romania", a continuat Lewis.
O crestere a salariilor in Romania ar putea readuce din arhitectii romani plecati in strainatate, cu atat mai mult cu cat criza economica a afectat piata de profil, si companiile de arhitectura straine sunt dispuse din 
ce in ce mai putin sa ofere oportunitati pentru arhitectii nerezidentiali.
ce in ce mai putin sa ofere oportunitati pentru arhitectii nerezidentiali.„Domeniul arhitecturii a fost afectat la nivel global si prin urmare sunt putine tari care inca ofera oportunitati pentru arhitecti. De fapt, am vazut o crestere a numarului arhitectilor romani care au lucrat inainte in afara Romaniei si sunt interesati acum sa se intoarca in tara din cauza oportunitatilor scazute din celelalte tari din Europa", a adaugat reprezentantul YRM.
Romanii la putere. In conditiile actuale, de scadere a pietei imobiliare, reprezentantul YRM apreciaza ca in perioada urmatoare nu vom asista la o extindere a companiilor straine de arhitectura pe piata locala, in acest sens firmele romanesti de arhitectura beneficiind de un avantaj in situatia actuala a pietei.
„Piata de arhitectura din Romania este compusa in cea mai mare parte din firme romanesti, cu participarea catorva firme de arhitectura straine. Acest lucru a pus deja presiune pe piata de arhitectura atat din punctul de vedere al capacitatilor si abilitatilor arhitectilor, cat si din punctul de vedere al asteptarilor clientului in ceea ce priveste calitatea predarilor. Iar in conditiile actuale, se poate spune ca firmele internationale de arhitectura vor fi impiedicate, pe termen scurt, sa se dezvolte", a mai declarat Lewis.
De asemenea, se pare ca situatia financiara actuala va urgenta maturizarea pietei locale de arhitectura. In conditiile in care accesul la finantare va fi in continuare ingreunat, clientii si finantatorii vor fi din ce in ce mai pretentiosi cu privire la calitatea si timpul de predare a lucrarilor.
„Situatia financiara actuala presupune ca produsul arhitectural de pe piata romaneasca sa devina matur, astfel incat sa raspunda standardelor europene si abordarii mai prudente a institutiilor financiare. Clientii si finantatorii proiectelor vor avea pretentii la o calitate mai buna a serviciilor si proiectarilor, care sa fie de succes din punct de vedere comercial pe o piata competitiva", a adaugat reprezentantul YRM.
Faptul ca in ultima perioada firmele de arhitectura de pe piata locala au inceput sa se maturizeze este relevat si de disponibilitatea clientilor la discutii prelungite in ceea ce priveste realizarea unui proiect.
„Majoritatea clientilor au o idee clara a ceea ce vor sa dezvolte pe o anumita proprietate si stiu care este beneficiul financiar pe care spera sa-l obtina. Procesul de desing presupune stransa colaborare a arhitectului cu clientul, iar scopul acestor discutii este gasirea unei solutii de echilibru pentru toate cerintele, inclusiv contributia fizica si sociala la mediul inconjurator, beneficiile financiare, respectarea constrangerilor legale, cat si a constrangerilor de executie", a incheiat Lewis.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
