Densitatea de circa 8.700 de locuitori pe kilometru patrat pe care o are Bucurestiul depaseste de trei ori standardul de confort demografic, de circa 3.000 de locuitori pe km patrat. Majoritatea capitalelor statelor din regiune se mentin in jurul acestui indice al unei dezvoltari sanatoase. Viena are 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat, iar Budapesta 3.674 de loc pe kilometrul patrat, conform unui studiu al Asociatiei Salvati Bucurestiul (ASB).
Cea mai aglomerata zona din Capitala este sectorul 3, unde densitatea depaseste 13.200 de oameni la fiecare kilometru patrat, cel mai dens cartier fiind Titan.
La polul opus, cu un grad de aglomerare urbana aproape de limita tolerabila este sectorul 1, cu 3.576 locuitori pe kilometru patrat, conform Primariei Municipiului Bucuresti (PMB).
Aglomerarea urbanistica prezinta pe langa riscurile evidente si anumite beneficii. In timp ce riscurile sunt disconfortul psihic, aglomerarea traficului si reducerea spatiilor libere de constructii, beneficiile sunt posibilitatea de a te conecta mai rapid si mai ieftin la retelele de utilitati si apropierea de centrul orasului a unei mase mai mari de persoane.
Statisticile trebuie reinterpretate insa an de an. De exemplu, daca maine PMB reuseste sa obtina aprobarea proiectului privind crearea zonei metropolitane, atunci densitatea medie va scadea simtitor pentru ca teritoriul administrativ al metropolei Bucuresti va fi mai mult decat dublul celui de acum. Municipiul Bucuresti are o suprafata totala de 238 de kilometri patrati si o populatie (oficiala) de 1,92 milioane de persoane.
Cladirile de birouri blocheaza traficul
Oficialii ASB sustin ca traficul este amenintat un numai prin cresterea numarului de autovehicule in Capitala, ci si de catre afluxul de masini adus pe arii restranse de catre angajatii diverselor firme care au sediul in imobile mari de birouri.
"Chiar daca au parcari proprii amenajate, masinile angajatilor din aceste cladiri de birouri circula cam la aceleasi ore pe strazile din centrul Capitalei. De exemplu, circa 500 de masini vor iesi la aproximativ aceeasi ora din parkingul Cathedral Plaza pe strada cu un singur sens General Berthelot, generand un blocaj in trafic", a spus Nicusor Dan, presedintele asociatiei.
Dupa cum spune el, din cauza aglomerarii traficului, viteza medie de deplasare in centrul Capitalei a scazut la sub 10 kilometri pe ora in 2006, fata de 15 kilometri pe ora in 2000. Raportul mentioneaza ca pe arterele principale ale Capitalei, precum bulevardul I.C. Bratianu intre Piata Unirii si Strada Coltei, viteza medie cu care s-a circulat anul trecut a fost de 2 kilometri pe ora.
Studiul ASB arata ca reducerea vitezei de deplasare provoaca pierderi tuturor sectoarelor economice, valoarea pierderilor inregistrate anual in Bucuresti din cauza traficului ridicandu-se la 180 de milioane de euro.
Administratia locala a introdus relativ tarziu
obligativitatea de a asigura si locuri de parcare pentru orice tip de imobil, cu reguli mai stricte pentru cladirile rezidentiale. De exemplu, pentru fiecare apartament cu o suprafata construita de pana in 75 de metri patrati, dezvoltatorii sunt obligati, cel putin pe hartie, sa asigure un loc de parcare.
In lipsa unor studii concrete privind traficul bucurestean, pe diverse zone la invervale orare diferite, care sa creeze o imagine concreta privind dinamica circulatiei este greu de anticipat evolutia pe termen mediu si lung. Toti dezvoltatorii au prezentat primariilor studii speciale privind influentele constructiei unui imobil asupra traficului din zona. In mod normal, crearea unei harti de trafic pentru un imobil mare de birouri ar trebui sa fie simpla, pentru ca numarul estimativ de masini este cunoscut, la fel ca si programul.
Unii specialisti in urbanism au propus chiar impunerea unui program mixt pentru companiile care activeaza in acesti "poli" de birouri. Altfel spus, sa fie impus un anumit program de lucru, pentru a reduce impactul asupra traficului din zona.
Metroul, un super-erou urban
Simplul indemn de a folosi mijlocacele de transport in comun nu va aduce schimbari vizibile in fluidizarea traficului. Din experienta altor metropole europene, printre care Paris, Amsterdam sau Londra, fara un sistem de autobuze, metrou si tramvaie care sa garanteze cel mai scurt timp de deplasare, populatia nu va renunta la masina proprie.
In Bucuresti, Drumul Taberei, unul dintre cele mai mari cartiere ale Capitalei, este izolat de metrou, cel mai rapid mijloc de transport in orice oras mare. Exista un proiect privind crearea unei noi linii subterane, care sa plece de la statia Universitate.
"In orice oras cu densitate mare de locuitori, transportul in comun reprezinta principala optiune de transport a locuitorilor. In Bucuresti insa, din cauza deficientelor transportului in comun, principala optiune de transport devine autoturismul personal, care cauzeaza sufocarea traficului", a mai spus Dan.
Raportul ASB mentioneaza ca liniile de transport in comun sunt slab interconectate, liniile de suprafata nu au o frecventa afisata si respectata astfel ca nu exista o predictibilitate a timpului necesar pentru a parcurge drumul dintre doua puncte din oras. In plus, benzile speciale de transport in comun, rezervate pentru autobuze, se lasa
in continuare asteptate, iar metroul este insuficient dezvoltat. Autoritatile au anuntat ca principalele bulevarde, cum ar fi Magheru, Carol sau Unirii, vor avea din aceasta primavara benzi unice pentru autobuze si troleibuze, Primaria Capitalei urmand sa stabileasca pana la sfarsitul lunii aprilie o lista cu respectivele artere.
Raportul mentioneaza ca o oportunitate ieftina si rapida de descongestionare a traficului o reprezinta folosirea inelului de cai ferate care inconjoara Bucurestiul si a retelei de gari. Spre exemplu, traficul din zona de nord a Capitalei poate fi descongestionat prin folosirea caii ferate Gara de Nord - Mogosoaia - Balotesti, care ajunge la un kilometru distanta de aeroportul Otopeni.
"Un astfel de sistem de transport este folosit in toata lumea. Nu exista un parteneriat functional intre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Ministerul Transporturilor pentru utilizarea infrastructurii CFR", a spus presedintele ASB.
Traficul dauneaza sanatatii orasului
La un parc auto de peste 1,2 milioane de vehicule inmatriculate doar pe Bucuresti si pe Ilfov, Capitala Romaniei bate o multime de recorduri. Practic, unul din trei romani care au masina sta in Bucuresti. Dincolo de problema traficului insa, numarul mare de masini are efecte nocive asupra locuitorilor.
La ora actuala circa 30% dintre masinile care circula in Bucuresti consuma benzina cu plumb, care este foarte nociva, conform unui studiu al asociatiei Eco-Europa. ONG-ul estimeaza ca anual o astfel de masina elimina circa aproape un kilogram de plumb in atmosfera Capitalei. La un calcul estimativ in Capitala sunt eliminate peste 1.000 de tone de plumb. In Uniunea Europeana combustibilii cu plumb au fost interzisi acum 10 ani.
In mod evident Bucurestiul nu detine cel mai mare parc auto dintre capitalele europene. Diferentele apar cand vine vorba despre zona verde, care are rolul de a proteja, prin absorbtie, locuitorii de un aer poluat si despre intensitatea traficului, condus in capitalele occidentale spre extremitati, pentru a ocoli centrul urban.
Eco-Europa estimeaza ca in Capitala densitatea spatiului verde este de circa 3 metri patrati pe cap de locuitor. PMB contrazice aceste date si sustine ca indicele corect, conform datelor oficiale, este de 16,38 mp per capita.
Norma oficiala este de 12 metri patrati "verzi" pentru fiecare locuitor, ea fiind depasita net de unele orase europene unde media este de 82 mp/loc, in Stockholm, de 70 mp/loc, in Viena, sau de 31 mp/loc in Varsovia. Sectorul 6 este cel mai gri, cu numai 0,6 mp de spatiu verde, conform Eco-Europa.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
