Consumul de ciment a scâzut în prima jumâtate a anului cu circa20% faţâ de perioada similarâ a anului precedent, astfel câprincipalii jucâtori de pe piaţâ - Lafarge (Franţa), Holcim(Elveţia) şi Carpatcement Holding (Germania) au renunţat laestimârile de creştere a businessului în 2010 şi sperâ mâcar lamenţinerea nivelului de anul trecut.
Lafarge, cel mai mare producâtor de ciment de pe piaţa localâ, aînregistrat în primele şase luni o reducere de 19,4% a vănzârilorîn valoare şi de 22% în volum. Din cauza acestor rezultate grupulfrancez şi-a revizuit estimârile pentru anul acesta, dupâ ce înluna februarie anunţa în raportul anual o creştere de 0-5%, şiprevizioneazâ o scâdere de 4-10%.
"În Romănia, dupâ cum am precizat şi în alte ocazii pănâ acum,prima diferenţâ 2010 versus 2009 a fost generatâ de condiţiileatmosferice de la începutul acestui an - am avut o iarnâ lungâ şirece. Vănzârile au început sâ creascâ la mijlocul primâverii, darmai puţin decăt cele din 2009", explicâ Philippe Questiaux,preşedintele şi directorul general al Lafarge Ciment, subsidiaralocalâ a grupului Lafarge. El considerâ câ un alt aspect ce adeterminat diminuarea vănzârilor a fost fragilitatea mediuluieconomic, care a condus la lipsa proiectelor de construcţiisemnificative din cauza problemelor de finanţare. Lafarge Cimenta înregistrat anul trecut o scâdere de 35% a cifrei de afaceri faţâde anul 2008, ajungănd la 886,1 mil. lei (210 mil. euro).
Luni sub aşteptări. Revenirea vănzârilor înlunile mai şi iunie a fost resimţitâ şi de Holcim, însâ nu a reuşitsâ salveze declinul puternic din primul semestru, care a fost decirca 40% faţâ de perioada similarâ din 2009.
"Deşi lunile mai şi iunie au cunoscut o anumitâ revigorare,condiţiile grele de piaţâ şi rezultatele nefavorabile din primultrimestru, cănd evoluţia vănzârilor a fost puternic influenţatâ decondiţiile meteorologice nefavorabile prelungite pănâ în lunaaprilie, îşi spun în continuare cuvăntul asupra unui an 2010 foartedificil. Absenţa, amănarea sau prelungirea termenelor pentru marileproiecte rezidenţiale şi de infrastructurâ de care Romănia arenevoie constituie principalul impediment în depâşirea acestui trenddescendent", afirmâ Markus Wirth, CEO al Holcim Romănia, subsidiaralocalâ a grupului elveţian Holcim.
Subsidiara localâ a Holcim a realizat anul trecut o cifrâ deafaceri de 1 miliard de lei (246 mil. euro), valoare ce cuprinde şivănzârile de agregate şi betoane, în scâdere cu 24% faţâ de anulprecedent.
"La începutul anului 2010, estimârile noastre prevedeau odescreştere a pieţei de minus 5-10%, cu o eventualâ tendinţâ derevenire în cea de-a doua jumâtate a anului, dar şi un scenariupesimist, în care piaţa putea scâdea pănâ la minus 20%. Din pâcateaceasta este realitatea pieţei de ciment la jumâtatea anului 2010.În condiţiile în care piaţa este în continuâ scâdere, considerâm câanul acesta ne putem aştepta în cel mai bun caz la o stagnare, la oatingere a ultimului prag de scâdere", susţine Wirth.
Şi Carpatcement Holding şi-a reevaluat în minus previziunileprivind cifra de afaceri pentru anul 2010 la minus 20%, pănâ la 707mil. lei (circa 168 mil. euro), luănd în calcul evoluţia vănzârilordin primele şase luni. Iniţial, la începutul anului Mihai Rohan,preşedintele şi directorul general al Carpatcement Holding, estimao scâdere a businessului de 5-10%, bazăndu-se pe o revenire aconsumului în al doilea semestru, care în condiţiile actuale nu maieste posibilâ.
"Estimârile legate de evoluţia afacerii au fost revizuite acum dupâprima jumâtate de an, pentru a corespunde rezultatelor înregistrateîn primul semestru (mai puţin cu 20% faţâ de nivelul prevâzutiniţial). În ceea ce priveşte perioada care va urma, estimâm câ vomreuşi sâ menţinem nivelul actual al vănzârilor pănâ la finalul lui2010", explicâ Rohan.
Şi fabricile Carpatcement Holding de la Bicaz, Fieni şi Deva auînceput sâ producâ abia în perioada martie-aprilie, din cauzavremii nefavorabile de la începutul anului şi în prezent lucreazâla circa 60% din potenţial.
Evoluţie în ceaţă. Cei trei jucâtori de pepiaţa cimentului susţin la unison câ primul an adevârat de creşteredupâ perioada de crizâ va fi 2012, pentru câ anul viitor evoluţiapieţei va fi la fel de incertâ ca în ultimii doi ani.
"Considerâm câ şi anul 2011 va fi unul de stagnare. Speranţelenoastre sunt câ începănd cu 2012 vom avea din nou o creştere, avăndîn vedere unele mâsuri de relansare economicâ ce sunt absolutnecesare şi care ar putea aduce Romănia pe acelaşi trend derevenire cu alte pieţe din restul Europei", spune Wirth de laHolcim.
El considerâ câ principala mâsurâ de impulsionare a construcţiiloro reprezintâ gâsirea de soluţii pentru repornirea proiectelor deinfrastructurâ de care Romănia are atăt de mare nevoie, un domeniuîn care ne aflâm cu mult sub media europeanâ. "Un plan dedezvoltare multianualâ a infrastructurii naţionale ar trebui sâreprezinte o prioritate pentru autoritâţi".
Susţinănd pârerea lui Wirth, Rohan susţine câ "bugetul public, dinpâcate, nu are aproape nimic alocat pentru investiţii în acestmoment". Preşedintele Carpatcement Holding considerâ câ primulsegment care îşi va reveni va fi cel de construcţii inginereşti şiindustriale, iar abia ulterior vor trece pe creştere piaţarezidenţialâ şi cea comercialâ.
"Suntem de pârere câ anul 2011 ar trebui sâ aducâ o creştereuşoarâ, dacâ vom avea stabilitatea politicâ şi succesul mâsurilorde austeritate adoptate de Guvern atăt de necesare. Probabil câabia din 2012 vom putea vorbi de o revenire pe creştere a pieţei",afirmâ Rohan.
Una dintre cele mai mari probleme de pe piaţâ este însâ circuitulbanilor, care este foarte greoi şi în cazul contractelor cu fonduride la bugetul de stat, întărzierile plâţilor ajung şi la şaseluni. "Vizibilitatea pe perioada care urmeazâ continuâ sâ râmănâextrem de scâzutâ. Proiecte semnificative de construcţii nu suntdemarate, iar statisticile naţionale precum şi estimârile privindcreşterea economicâ în Romănia nu sunt pozitive. Prin urmare şiîn 2010 operâm cu douâ treimi din capacitatea de producţie",explicâ Questiaux.
Mai multe vânzări la saci. Cei mai activicumpârâtori de ciment în primul semestru au fost persoanele fizice,care au achiziţionat mai mult decăt anul trecut datoritâ reduceriipreţurilor la materiale de construcţii şi au investit înconstrucţia de locuinţe.
"În absenţa proiectelor de anvergurâ, piaţa a fost susţinutâ demicii întreprinzâtori care îşi finalizeazâ proiectele începute înanii trecuţi sau de iniţiative de investiţii izolate în domeniulrezidenţial. Acest fapt a condus la creşterea proporţiei de volumeadresate comercianţilor de saci, producâtorilor de adezivi şi celorde elemente prefabricate", afirmâ Wirth. Astfel, vănzârile deciment la sac au ajuns sâ deţinâ în prezent peste 50% din piaţâ,restul fiind cel la vrac. Producâtorii de ciment au redus anultrecut în medie cu circa 10% preţurile, în timp ce distribuitoriiau redus chiar şi la jumâtate costul final, sacrificănd marja deprofit.
"Faţâ de anul trecut asistâm la apariţia unui «fenomen» nou careare efecte asupra vănzârilor, respectiv creşterea procentuluiinvestiţiilor private. Dacâ criza financiarâ a oprit lansarea saufinalizarea multor proiecte imobiliare, ea nu a descurajat totalpersoanele fizice", explicâ Rohan.
Disponibilizări majore. Producâtorii de cimentau fâcut anul trecut reduceri majore de personal, fie pe fondulmodernizârii capacitâţilor de producţie, fie din cauza reduceriiactivitâţii fabricilor. Cea mai utilizatâ metodâ a fost trimitereaîn şomaj tehnic a angajaţilor.
Spre exemplu, Holcim a fâcut cele mai mari restructurâri la fabricade la Cămpulung, în care a investit peste 250 de milioane de euroîn ultimii ani, unde elveţienii au construit cel mai mare cuptordin Europa de Est, cu o capacitate de producţie de ciment decirca
2 milioane de tone pe an.
"Criza economicâ şi scâderea volumelor de ciment, betoane şiagregate din ultimul an, precum şi perspectivele de continuare adeclinului pentru 2010 ne obligâ sâ luâm mâsuri. O parte dinacestea includ eficientizarea activitâţii prin funcţionarea în douâschimburi în loc de trei, acolo unde este posibil, şi mâsuri deredistribuire a personalului pe alte posturi. Însâ nu putem evitaconcedierile şi reducerea numârului de posturi. Programul este încurs de implementare în toate segmentele de activitate alecompaniei, afectănd 80 de locuri de muncâ, la nivel naţional",explicâ reprezentanţii Holcim, care a redus anul trecut numârul deangajaţi cu 8%, pănâ la 1.295.
Lafarge a fost nevoitâ anul trecut sâ apeleze la şomajul tehnicpentru unele unitâţi de producţie şi are în prezent peste 1.300 deangajaţi în toate liniile de business. Doar în ciment numârulangajaţilor a scâzut în 2009 cu circa 18% faţâ de anul precedent,ajungănd la 663 de salariaţi.
Şi Carpatcement Holding a redus anul trecut numârul de angajaţicu circa 19%, pănâ la 900 de salariaţi, urmănd ca în 2010 numârulacestora sâ se diminueze cu încâ 90, pe fondul externalizârii unoractivitâţi.îî
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
