Companiile de consultanta in infrastructura reputate din Europa sau SUA au intrat pe piata locala urmarind fondurile europene, avand avantajul unui portofoliu care nu avea echivalent printre jucatorii romani. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana a adus insa, pe langa un nivel de risc mai scazut in ochii investitorilor sau companiilor straine, si o serie intreaga de avantaje pentru firmele domestice.
De la 1 ianuarie fondurile structurale sau de coeziune, care au rolul de a continua programele de tip ISPA, PHARE sau SAPARD, nu se mai deruleaza sub privirea atenta a institutiilor Comisiei Europene, ci sub patronatul statului roman. Proiectele, licitatiile, caietele de sarcini sunt toate in limba romana, nu in engleza ca pana acum, concepute dupa legile noastre. Jucatorii straini s-au pregatit din timp si detin acum o forta de munca predominant locala, unii dintre ei alegand Romania drept centru de operatiuni pentru regiunea Europei Centrale si de Est. "Asa s-au intamplat lucrurile, am inceput aici, iar doi ani mai tarziu am inceput operatiunile si in Polonia. Nu vom avea aceeasi capacitate de lucru in Polonia sau Slovacia, cum avem acum in Romania", explica Chris Germanacos, director al diviziei europene si vice-presedinte senior al grupului american Louis Berger.
In portofoliul Louis Berger se afla proiecte de infrastructura sau de consultanta pe diverse sectoare, dezvoltate cu majoritatea ministerelor din Romania, proiecte rutiere, de mediu sau legate de project managementul lucrarilor, dar si proiecte care apartin mediului de afaceri privat, printre clienti numarandu-se Mittal Steel sau Green Lake Development, dezvoltatorul complexului imobiliar Baneasa. Majoritatea proiectelor sunt dezvoltate de administratie, centrala sau locala, cu mentiunea ca cererea dinspre mediul privat este si ea in continua crestere, potrivit lui Germanacos. Biroul din Bucuresti serveste pe post de sediu central pentru regiunea Europei Centrale si de Est, coordonand sau acordand din Romania asistenta proiectelor din state ca Ucraina, Bulgaria, Polonia sau Slovacia. Un alt jucator strain, de data aceasta britanic, Hill International, a dus o politica similara cu cea a americanilor de la Louis Berger. Hill a intrat devreme pe piata noastra si si-a dezvoltat forta de munca, portofoliul local si operatiunile din regiune pornind tot din Bucuresti.
"Romania este o tara foarte importanta nu numai pentru compania noastra, ci si pentru alte companii similare, mai ales pentru pozitionarea ei geografica. Al doilea motiv important ar fi mentalitatea oamenilor, care sunt foarte deschisi catre un proces rapid de imbunatatire a nivelului de trai", spune Panayotis Methenitis, vicepresedinte al departamentului de dezvoltarea a afacerii pe regiunea Europei de Est si Balcani in cadrul Hill International Europe.
Naturalizarea, un avantaj in strategia pe termen lung
Daca in primii ani companiile ca Louis Berger sau Hill preferau sa foloseasca o forta de munca preponderent straina, incet-incet echipa lor de specialisti romani a inceput sa creasca. In strategia de dezvoltare pe piata de profil al celui de-al doilea mare beneficiar de fonduri europene din regiune, dupa Polonia, a fost inclusa, inca de la inceput, necesitatea formarii unei echipe competente, de experti romani, care sa dispuna si de experienta adusa la inceput de expati, dar si de know-how local, vital pentru lucrarile pe fondurile postaderare. Cand portofoliul local a inceput sa creasca si angajatii au asimilat cunostintele necesare operarii dupa standardele UE sau ale bancilor internationale, Bucurestiul a devenit o rampa de lansare sau de asistenta pentru proiecte dezvoltate in regiune. Fenomenul observabil in cazul companiilor de consultanta, dar nu numai, poate fi considerat un schimb natural de experienta. La proiectele pe bani europeni din fondurile de preaderare a fost nevoie de experienta jucatorilor straini, care cunosteau standardele impuse de UE, dupa aderare, regulile folosite sunt cele interne, locale.
Schimbarea de standarde a facut ca expertii romani, dupa ce pana in acest moment au invatat de la straini cum sa cheltuiasca banii UE dupa normele UE, sa transmita acum, cand regulile jocului s-au schimbat, experienta lor locala expatilor. Faptul ca Romania este a doua piata de desfacere din regiune, ca populatie, iar suprafata ei si densitatile urbane necesita dezvoltarea unei retele imense de infrastructura, a incurajat companiile de profil sa investeasca pe termen lung aici si sa creasca odata cu piata locala. "Odata cu dezvoltarea pietei vom creste si noi. De exemplu, avem in derulare proiecte importante in Ucraina, insa nu ne vom muta centrul de greutate acolo, vom continua dezvoltarea de aici din Bucuresti", spune Germanacos. "De 10 ani din Romania coordonez activitatea desfasurata in Europa Centrala si de Est, prin intermediul unui birou regional, unde aproape toti angajatii sunt romani", a adaugat el.
In cazul Hill, Romania este cea mai importanta piata din regiune, dupa care urmeaza, in ordinea valorii proiectelor, Turcia, Bulgaria si Serbia. "In Cehia si Polonia nu avem activitate. Pietele de acolo sunt foarte mature, atat cu jucatori strani care detin deja o pozitie buna pe piata, cat si de companii locale experimentate", explica Methenitis.
Schimbarile sunt bune daca sunt previzibile
Printre cosmarurile consultantilor, oprirea surselor de finantare sau renegocierea unor contracte abia semnate sunt cele care genereaza cele mai multe probleme. Schimbarile din mediul politic se resimt si la nivel institutional, ceea ce determina, in cel mai fericit caz, intarzieri in derularea programelor sau in asigurarea fondurilor necesare. Situatia devine total neplacuta pentru consultanti in momentul in care la putin timp dupa semnarea unui contract, dobandit prin licitatie, noii oficiali ai institutiei doresc refacerea licitatiei sau renegocierea contractului.
"Schimbarile la nivel central in Guvernul Romaniei au generat o serie intreaga de schimbari in executivul ministerelor. Insa daca schimbarile recente nu vor fi urmate si de cele necesare, pe verticala, in institutiile si organismele subordonate, atunci lansarea proiectelor sub noile fonduri structurale si de coeziune va fi cu siguranta intarziata", crede directorul Louis Berger Europa, Chris Germanacos.
"Pe de alta parte, o serie de probleme si de intarzieri pot aparea daca se va schimba intreaga structura, din motive de ordin administrativ, deoarece astfel de schimbari majore au dovedit ca pot genera o scadere a capacitatii institutionale la nivel central", a adaugat el.
Parerea lui este impartasita si de oficialul de la Hill International, care spune ca acest tip de schimbari, in care noul sef schimba intregul aparat, aduce intarzieri semnificative in derularea contractelor semnate sau in scoaterea lor la licitatie.
Motivul principal este ca familiarizarea cu noile atributii sau cu proiectele derulate de catre respectiva administratie cere timp si creeaza sincope, de comunicare sau de finatare, intre cele doua parti. O alta problema ar fi neincrederea in capacitatea predecesorului, care duce in unele cazuri la renegocierea sau, mai grav, la blocarea sau anularea unui contract, pentru a fi verificat si de noul responsabil institutional.
Directorul Louis Berger este insa destul de optimist si considera ca faptul ca Romania a aderat la doi ani distanta de statele din Europa Centrala inseamna un avantaj important, pentru ca in acest fel administratia romaneasca a avut mai mult timp la indemana pentru a-si imbunatati capacitatea de absorbtie.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
