Cover Story: In cautarea iesirii din tunel

Promisiunile de la inceput de mandat ale guvernului Boc, care anuntau infrastructura drept una dintre prioritati, au determinat companiile de constructii sa anunte ca anul acesta isi vor indrepta strategia catre astfel de proiecte, insa situatia s-a schimbat dupa anuntarea bugetului, insuficient pentru continuarea investitiilor.

Anul acesta, potrivit contractelor deja semnate, ar fi trebuit sa fie in executie proiecte de autostrazi si drumuri cu sosele de centura la profil de autostrada cu o valoare de 3,2 miliarde de euro. Printre contractele deja semnate se numara autostrada Bucuresti-Ploiesti (62 km), varianta ocolitoare Sibiu (15 km), varianta ocolitoare Constanta (22 km), Autostrada Transilvania (sunt in lucru 118 km), autostrada Timisoara-Arad (32), Autostrada Cernavoda-Medgidia (19 km), largirea la patru benzi a centurii de nord a Capitalei (21 km) si largirea centurii Ploiesti (13 km).

Astfel, in urmatorii doi ani Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) ar trebui sa receptioneze 415 kilometri de autostrada, avand in vedere contractele semnate in ultimii patru ani, astfel incat la sfarsitul lui 2010 reteaua de autostrazi sa ajunga la 678 de kilometri.

Insa avand in vedere fondurile de care dispune sta-tul pentru continuarea acestor proiecte, ritmul de constructie a proiectelor va fi in continuare greoi.

"Investitiile in constructiile civile si industriale sunt foarte scazute in aceasta perioada. Estimez ca vor fi circa 15.000 de someri din constructii in Bucuresti anul acesta, pe care ii putem absorbi daca vom primi fondurile necesare pentru constructia centurii Bucurestiului, a pasajului Baneasa si a autostrazii Bucuresti-Ploiesti", a declarat Radu Berceanu, ministrul transporturilor si infrastructurii (MTI).

MTI a primit anul acesta 1,8% din PIB, respectiv 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro), dar din bugetul pe anul 2009 trebuie intai sa se achite 700 mil. euro reprezentand plata unor facturi din 2008.

Ce spun constructorii. Prioritatile ministerului sunt cinci proiecte de infrastructura rutiera, respectiv autostrazile Transilvania si Bucuresti-Ploiesti, centura de vest a Ploiestiului, pasajul Baneasa si largirea la patru benzi ai actualei centuri a Capitalei, care vor primi fonduri de la buget.

Spre exemplu, proiectul de largire a centurii de nord a Capitalei, cu o valoare de 50 de milioane de euro, unde sunt implicate companiile de constructii Aktor (Grecia) si Alpine (Austria), nu are intarzieri de plata, iar lucrarile vor merge anul acesta potrivit graficului initial. "Nu avem restante de plati de la Ministerul Transporturilor si am fost asigurati ca vor fi fonduri pentru aceste lucrari anul acesta. Anul acesta va fi de lucru in continuare in constructii, insa mecanismul de derulare a unor investitii in infrastructura este greoi. Investitiile in infrastructura nu sunt afectate de criza, zona de decizii este deficitara, uneori parca le este teama sa ia hotarari", spune Ionel Giuglea, directorul general al Alpina SA, sucursala locala a grupului austriac Alpine. Firma are insa plati restante de circa 5 milioane de euro de la Primaria sectorului 5, unde a derulat lucrari de reabilitare a strazilor.

Lipsa de reactie a administratiilor in derularea mai rapida a proiectelor a fost resimtita si de constructorul german Max Boegl, care si-a redus la jumatate businesul anul trecut, pana la 50 de milioane de euro.

"Factorii principali care au condus la reducerea la jumatate a afacerilor au fost faptul ca nu au demarat proiectele pe care contam, proiectele incepute au avansat prea lent, iar platile efectuate au avut intarzieri mari. Insa cred ca anul 2009 va fi unul al relansarii proiectelor de infrastructura. Sunt foarte multe proiecte deja pregatite, cu studiile de fezabilitate finalizate, care vor trebui sa fie incepute in urmatorii ani", a declarat Romeo Botocan, directorul executiv al Max Boegl Romania.

Din total, anul acesta ar putea fi finalizati doar 70-75 de kilometri de autostrada, insa nu vor putea fi utilizati pentru ca nu vor avea si drumuri de legatura.

"In legatura cu finalizarea de kilometri de autostrazi in acest an, as putea spune o cifra mare, dar consider kilometri finalizati cei pe care se poate intra si iesi. Ar fi gata pe la sfarsitul anului 30 de kilometri din Autostrada Bucuresti-Ploiesti, dar intre niste poduri, si vreo 40-45 din Autostrada Transilvania. Cam atat anul asta", afirma Berceanu.

Din bugetul din acest an al ministerului, respectiv 10,6 miliarde de lei, doar 2,4 miliarde de lei vor fi directionati catre infrastructura rutiera. "Banii pe care ii vom primi de la buget pentru anul acesta ne vor ajunge doar pentru trasarea si semnalizarea a celor 16.800 de kilometri de drumuri nationale si autostrazilor", explica ministrul transporturilor.

Fondurile UE, greu de accesat. Alternativa la fondurile de la bugetul de stat sunt fondurile europene din Programul Operational Sectorial de Transport (POS-T), care se ridica la circa 4,7 miliarde de euro, din care pentru proiecte de autostrazi sunt repartizati circa 1,2 miliarde de euro.

"Piata constructiilor va depinde in acest an de atragerea fondurilor comunitare. In conditiile actuale, fara baze solide, firmele de constructii vor fi afectate puternic de efectele crizei", spune Theodor Berna, directorul general si actionarul majoritar al Tehnologica Radion, unul dintre cei mari constructori de pe piata locala, cu o cifra de afaceri de circa 160 de milioane de euro. Insa Romania poate pierde fonduri europene din POS-T daca nu asigura cofinantarea lucrarilor de infrastructura de la bugetul de stat, respectiv un miliard de euro.

"Daca nu avem bani de la buget nu luam nici de la UE. De aceea, la minister si POS-T trebuie mai intai bani de la buget ca sa iei de la UE. Or, acesti bani lipsesc de la buget sau sunt insuficienti. Prin POS-T beneficiem de 4,7 miliarde de euro la care trebuie sa punem si noi un miliard", a afirmat Berceanu.

El a dat ca exemplu o lucrare de 100 milioane de euro, din care 75 milioane euro provin de la UE, iar 25 de milioane de euro reprezinta contributia statului.

La suma de la bugetul de stat s-ar adauga in jur de 50-60 de milioane de euro pentru exproprieri si aproximativ 10 milioane de euro pentru relocarea utilitatilor, fara TVA.

Romania poate beneficia pana in 2013, de fonduri europene nerambursabile de 4,7 miliarde de euro destinate infrastructurii de transport. Din acestea, fonduri europene de 1,7 miliarde de euro sunt destinate finantarii a patru tronsoane de autostrada aferente Coridorului IV Paneuropean, respectiv Nadlac-Arad, Timisoara-Lugoj, Lugoj-Deva si Orastie-Sibiu.

Deja au fost semnate cateva contracte mai mici de catre Autoritatea de Management pentru POS-T si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) pentru finantarea proiectului de pregatire a constructiei pentru sase sosele de centura, in valoare de 123,6 milioane de lei (29 de milioane de euro).

Din suma totala, 26,28 milioane lei reprezinta finantare nerambursabila de la Uniunea Europeana prin Fondul European de Dezvoltare Regionala, restul fiind asigurat de la bugetul de stat.

Fondurile vor fi folosite pentru pregatirea constructiei soselelor de centura a oraselor Stei si Alesd (Sud si Nord) din judetul Bihor, Miercurea-Ciuc si Gheorghieni din judetul Harghita, Bistrita (judetul Bistrita-Nasaud), Husi (judetul Vaslui). Acest proiect urmareste achizitii de terenuri si servicii de consultanta pentru realizarea proiectului tehnic si a detaliilor de executie pentru alternativele variantelor de ocolire, identificate ca fiind cele mai fezabile din punct de vedere economic, tehnic si de mediu.

Cum arata autostrada Transilvania. Prioritatea lui Radu Berceanu la inceput de mandat a fost gasirea unei solutii pentru urgentarea ritmului de lucru la autostrada Transilvania, unde dupa cinci ani de la semnarea contractului nu a fost dat in folosinta niciun kilometru.

"Am inceput cu autostrada Transilvania pentru ca este cel mai complicat contract dintre toate pe care le avem semnate. Daca nu vom reusi sa semnam cu Bechtel o noua intelegere pentru derularea mai rapida a contractului, nu vom mai face nimic. Ne indreptam spre un adio complicat, care va lasa Transilvania in doliu", explica Berceanu.

Autostrada Transilvania a absorbit circa 624 milioane de euro, aproape un sfert din valoarea totala a lucrarilor, estimata initial la 2,2 miliarde de euro, la care se vor adauga plati restante de 137 de milioane de euro, reprezentand lucrari efectuate de Bechtel si neplatite de minister. Pana in prezent au fost construiti doar 100 de metri la nivel de strat de uzura - ultimul strat de bitum care se asaza la constructia unui drum si circa 11 kilometri sunt construiti pana la primul strat de bitum.

"Daca nu vom semna protocolul cu Bechtel, nu vom mai face nimic cu ei. Mergem la reziliere, vom pierde procesul, dupa cum ne spun toti juristii, le vom plati 50-60 milioane euro, vom avea intarzieri de doi ani, eu voi fi dat afara din Guvern, dar poate macar urmatorul ministru va incheia un contract. Daca era Ceausescu, ii spanzura pe toti", afirma Berceanu.

In prezent se lucreaza simultan pe doua tronsoane ale autostrazii Transilvania, sectorul 2B Campia-Turzii-Cluj Vest (54 de kilometri) si 3C Suplacu de Barcau-Bors (64 km).

"Progresul realizat pe parcursul unui singur an, respectiv 2008, pe sectiunea 2B a fost de 24,8%, comparativ cu 24,4%, progres realizat de la inceputul lucrarilor si pana in ianuarie 2008. Activitatile de imbracaminti rutiere au inceput in data de 4 august 2008, in ziua respectiva instalandu-se 1.730 de tone de straturi de baza de asfalt", spun reprezentantii Bechtel.

In ceea ce priveste tronsonul Brasov - Campia Turzii pe care in prezent nu se deruleaza nicio lucrare, Berceanu a spus ca nu reprezinta o prioritate imediata, importanta fiind finalizarea sectiunii de la Campia Turzii la granita pana in 2012.

Exproprierile, 90% rezolvate. Ordonanta de urgenta 228/2008 privind exproprierile de terenuri va debloca proiectele de infrastructura si va reduce considerabil termenele pentru obtinerea autorizatiilor pentru constructia viitoarelor proiecte.

"La exproprieri am avut doua tipuri de probleme, cea legislativa si cea a lipsei de fonduri. Exproprierea este un proces unilateral, insa au existat multe cazuri in care judecatorii din Romania admiteau cauza de impotrivire si suspendau procesul pana la intelegerea partilor, pentru ca plata nu a fost justa, ceea ce era inadminisibil. Insa cu noua ordonanta de urgenta am rezolvat 90% din problemele acestea", explica ministrul transporturilor.

In ceea ce priveste fondurile de la buget necesare pentru expropriere, Berceanu va propune realizarea unui fond national pentru achizitionarea de terenuri, care sa fie alimentat de la Fondul de Dezvoltare.

"Din cauza acestor probleme le dam constructorilor un motiv foarte bun sa ceara penalitati, din cauza intarzierilor provocate de faptul ca nu le dam terenuri pe care sa lucreze", a spus Berceanu.

Termenul lung de desfasurare a procedurilor de expropriere era unul dintre principalele motive inaintate de autoritati cand intarziau proiectele de infrastructura, insa in actualele conditii exproprierea nu mai poate fi o piedica, potrivit lui Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii. "Exproprierile vor disparea ca motivatie pentru intarzierea lucrarilor in urma noii ordonante de urgenta, insa ramane de vazut ritmul in care se vor derula investitiile in infrastructura", spune Plosceanu.

Avizele, acordurile, permisele si autorizatiile solicitate prin certificatul de urbanism vor trebui sa fie eliberate in termen de 25 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei pentru eliberarea lor, iar expropriatul nemultumit de cuantumul despagubirilor acordate in urma exproprierii poate ataca in instanta actul administrativ prin care acestea sunt stabilite in termen de 30 de zile, fata de trei ani cat era inainte.