Consumul de tâmplărie termoizolantă, cunoscută şi sub denumireade termopan, s-a redus la jumătate anul trecut, ajungând sub 500 demilioane de euro, din care profilurile din PVC, principala materieprimă, ajung la circa 150-200 de mili oane de euro.
În plus, pentru anul acesta estimările indică o reducere de celpuţin 10%, potrivit informaţiilor de la jucătorii din piaţă.Diminua rea pieţei a condus şi la dispariţia a circa 20% dinproducătorii de pe piaţă, în principal cei mici şi medii, care auapărut în perioada 2007-2008, când piaţa atingea nivelul de unmiliard de euro. De cli nul a conti nuat şi în prima jumătate aanului, însă pentru aceas tă perioadă părerile sunt împărţite.Unele companii estimează că vân zările au scăzut cu 30%, alteleindică o diminuare uşoară de 5-10%.
"Fără îndoială, începutul anului 2010 a fost unul foarte greupentru piaţa de tâmplărie. Cumulul condiţiilor meteo defavorabilecu impactul economic negativ a condus la o contracţie a pieţei cuaproximativ 30-35% faţă de valorile normale ale începutului de an.Însă valoric, scăderea înregistrată de VEKA în România se situează,după primele şase luni, la apro ximativ 10%, pentru că vindem doarprofiluri clasa A, unde scăderea nu a fost aşa bruscă", a declaratGabriel Nicolaescu, deputy general manager al VEKA România.
Compania a înregistrat anul trecut o scădere de 33% a cifrei deafaceri, până la 30,4 milioane de lei (7,2 milioane de euro), însăveni turile înregistrate de grupul VEKA în România au scăzut cu35%, până la circa 13 mil. euro, pentru că germanii fac şiimporturi directe de la firma-mamă. Nicolaescu consideră că dinpăcate, odată cu majorarea cotei de TVA concomitent cu anunţareamăsurilor de austeritate, scăderea pieţei va continua, iarsfârşitul de an va fi un impas greu de ocolit pentru mulţiproducători de tâmplărie.
Pe de altă parte, producătorul german Gealan, care deţine ofabrică în vestul Capitalei, consideră că în primele şase luniscăderea pieţei nu a mai fost la fel de drastică ca anultrecut.
"Evoluţia sectorului de tâmplărie PVC în primele luni ale anului2010 este comparabilă cu aceeaşi perioadă din 2009, poate cu ouşoară scădere. Anul trecut piaţa de tâmplărie din PVC s-aconfruntat cu o scădere de circa 50% comparativ cu anul precedent", spune Aurel Vlaicu, directorul general al Gealan România,subsidiara locală a grupului german Gealan. Compania a înregistratanul trecut o scădere de 42% a cifrei de afaceri, până la 153,9mil. lei (36,3 mil. euro).
Din cauza crizei, Gealan şi-a schimbat strategia în 2009 şi nu amai început construcţia unei noi fabrici în care să fie relocateactualele linii de producţie din Capitală. Compania anunţa în 2008că va vinde te re nul de 2,5 hectare din Bucureşti pe care se aflăfabrica şi că va muta producţia în judeţul Giurgiu, dar scă dereabruscă a pieţei a schimbat planurile companiei. Valoareainvestiţiei se ridica la circa 10 mil. euro şi urma să dublezecapacitatea de producţie actuală a companiei. Gealan Românialivrează profiluri PVC pentru circa 450 de firme producătoare deuşi şi ferestre şi distribuie produse şi către pieţele dinBulgaria, Republica Moldova şi Germania.
Posibilă revenire În 2011. Jucătorii de pe piaţă consideră că estedificil de prognozat o revenire a pieţei interne, dar speră ca anulviitor să apară pri mele semne. "Este posibil ca din 2011 să putemvorbi de o revenire pentru acest sector dacă se vor îmbu nătăţicondiţiile de creditare şi vom reveni pe un trend economicascendent", consideră Vlaicu.
În condiţiile actuale creş terile ar putea veni doar dinreorientarea unei părţi din producţie către export. "Este di ficilde progno zat o revenire a pieţei interne. În perioada ur mă toarepiaţa de profiluri ar putea avea creşteri doar la export", susţinePavel Iva nov, director comercial al di vi ziei de profiluri detâmplărie a Teraplast. El consideră că cele mai importante măsuripentru a impulsiona piaţa construcţiilor ar fi ca instituţiilestatului să îşi plătească datoriile faţă de firmele de construcţii,să se revigoreze programul de reabilitare termică a imobilelorconform cerinţelor şi normelor Uniunii Euro pene şi să se introducăfacilităţi fiscale pentru cei care investesc în reabilitareatermică a locuinţei.
Totuşi, Teraplast a înregistrat o creştere a vânzărilor în primulsemestru datorită extinderii portofoliului de produse, adistribuţiei şi a serviciilor. În primele şase luni ale anului 2010vânzările de profiluri de tâmplărie marca Orizont ale Teraplasts-au cifrat la aproximativ 3 milioane de euro, de cinci ori maimult comparativ cu perioada similară a anului trecut, cele mai buneluni fiind aprilie, mai şi iunie.
Renovările au salvat consumul. Cei mai activi cumpărători detâmplărie termoizolantă în pri mul semestru au fost din zonarurală, unde potenţialul este foarte ridicat datorită niveluluiscăzut de finisare pe care îl au locuinţele în prezent, dar şi dinzona urbană unde s-au derulat în principal lucrări derenovare.
"Clienţii Teraplast pe segmentul de profiluri PVC pentru tâmplăriesunt firmele care produc ferestre şi uşi PVC. Din informaţiileprimite de la aceste companii cea mai mare cerere de produse a fostpe domeniul rezidenţial, în special zona rurală, pe clădiri noi şiînlocuiri. Am abordat de asemenea sectorul de export, în principalîn ţările limitrofe", spune Ivanov de la Teraplast.
Compania şi-a propus o cifră de vânzări pe partea de profiluriPVC de aproximativ 7 milioane de euro în 2010, ceea ce înseamnă detrei ori mai mult faţă de 2009, iar după prima jumătate Teraplastîşi menţine aceste previziuni. Compania estimează că în acestmoment deţine o cotă de piaţă de aproximativ 5%, comparativ cu 1,6%în 2009.
Teraplast a relocat la începutul anului 2009 producţia de profiluriPVC din Bistriţa în parcul industrial din localitatea Sărăţel, înurma unei investiţii de apro ximativ 2 milioane de euro. Înnoiembrie 2009 a investit 2 milioane de euro în extinderea cu 60% afabricii de profiluri PVC, iar în 2010 investiţiile reali zate încadrul diviziei au fost orientate înspre achiziţio na rea de noimatriţe, ce vor permite extinderea gamei de sisteme. În prezentTeraplast produce profiluri de tâmplărie cu 4,5 şi 6 camere.
Odată cu venirea crizei au crescut vânzările de profiluri clasa A(cu cinci-şase camere interioare de izolare), în detrimentul celormai ieftine, consideră jucătorii de pe piaţă.
"Încă de la intrarea VEKA pe piaţa românească, în anul 2000, ceamai mare pondere a vânzărilor au avut ca destinaţie finală zonarezindenţială, unifamilială sau plurifamilială. Această tendinţă semanifestă pe întreaga piaţă.
Ce este notabil însă, am constatat în piaţa de construcţii o reorientare a dezvoltatorilor imo bi li ari către soluţii tehniceperformante energetic, şi nu către soluţia cea mai ieftină cum erauobişnuiţi în perioada anterioară crizei. Acest lucru esteîmbucurător căci demonstrează o grijă mult mai mare atât faţă deaspectul calitativ al lucrărilor, cât şi
din perspectiva cumpă răto rului final", explică Nicolaescu de laVEKA.
Mai mult decât atât, pon derea profilurilor colorate a cu noscutîn ultima perioadă o creş tere constantă, atât în imitaţii deesenţe lemnoase, cât şi în cazul culorilor speciale.
De altfel, reprezentanţii VEKA susţin că pe profi lurile de clasa Adeja se resimte o creştere a consumului. "Având în vedere însă că omare parte din piaţă este dominată încă de profiluri din clase inferioare, al că ror consum a scăzut cel mai drastic în ultima peri oadă, cred că putem spune că mai avem mult până când îşi vor reveni.Estimăm că acest segment va avea o creş tere constantă în următoriiani, ajutând astfel şi la o uş oa ră creştere a pieţei", susţinemanagerul de la VEKA.
Compania estimează pentru anul acesta menţi nerea cifrei de afaceri din 2009, de 13 milioane de euro, chiar dacă scă derea pieţeiva continua până cel puţin la sfârşitul anului, tocmai pentru că sebazează pe ma jo rarea vân ză rilor de profiluri de clasa A.
Principalii ju că tori de pe piaţâ sus ţin că Guvernul ar trebuisă fie mult mai activ în susţi nerea şi impulsionarea sectoruluiconstrucţiilor, unul dintre cele mai afectate de dificultăţileeconomice."Strategiile de dezvoltare urbană, reabilitările termice,reducerea fiscalităţii, toate acestea ar trebui să fie doar primiipaşi ai acestei susţineri. Mai mult decât atât, sistemul birocraticnecesar acordării de avize de construire, precum şi controlululterior al lucrărilor executate, trebuie regândite şi actualizatela actualele standarde europene", afirmă Nicolaescu de la Veka.
În plus, pe lângă demersurile pe care ar trebui să le facăstatul, consumul de tâmplărie termoizolantă se confruntă cu o lipsăacută de lichidităţi în piaţă din cauza reticenţei băncilor de aacorda finanţare pentru sectorul construcţiilor. Sectorulfinanciar-bancar a rămas restant faţă de soluţiile de finanţare înregim privat a construcţiilor, iar pe de altă parte avem de-a facecu o lipsă a fondurilor destinate investiţiilor în construcţii noişi reabilitări, şi aici este vorba nu numai de stagnarea bugetară,ci şi de costurile necesare acordării de finanţări bancare.
Mai mult, din cauza măsurilor de austeritate adoptate s-a creat obarieră psihologică în rândul populaţiei, barieră ce conduce la oprudenţă excesivă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
