Business Construct

Editorial: Ce aveţi cu clădirile înalte?

Citiţi în BUSINESS Construct: Ce aveţi cu clădirile înalte?

Autor: Sorin Pâslaru

29.09.2010, 23:59 32

Există opinii că în Bucureşti se construieşte agresiv, căimobilele vechi, îngrijite, de mare valoare, sunt sufocate declădirile de birouri cu 10-20 de etaje.

Mai puţini sunt cei care spun: bine că se construieşte, cefrumoase, ce moderne, ce confortabile sunt clădirile noi.Arhitectul Călin Negoescu, unul dintre asociaţii firmei WestfourthArchitecture, este unul dintre aceştia din urmă. Negoescu spuneîntr-un interviu pentru Business Construct: "Există o opiniepopulară împotriva clădirilor noi, aşa-numiţii monştri de oţel şisticlă. Eu personal mă bucur când văd o clădire nouă, înaltă, dinoţel şi sticlă".

Cine a văzut New Yorkul i-ar putea da dreptate arhitectului.Bisericile ascunse între clădiri de 30-40 de etaje sunt frecventeîn Manhattan. De altfel, arhitectul dă ca exemplu Biserica Italianăde pe Magheru, ascunsă între două clădiri mult mai înalte.

Într-adevăr, nu putem rămâne în 2010 la ideile de acum un secol.Clădirile nou proiectate folosesc tehnologii şi materiale nouapărute, confortul şi siguranţa nu au cum să fie mai reduse decâtîntr-o clădire gen fosta bancă Marmorosh Blank de lângă Caru' cuBere, chiar dacă şi aceea are farmecul ei.

În 2010 însă, disputa între cei care vor o mai bună protecţie aclădirilor de patrimoniu şi cei care susţin construcţia de clădirinoi cam rămâne fără obiect. Criza a redus drastic comenzilearhitecţilor şi inginerilor constructori.

Pe piaţa construcţiilor, unu din patru angajaţi şi-a pierdutlocul de muncă, adică 100.000 de oameni. Universităţile cuspecializare în construcţii scot anual 1.800 de absolvenţi, iarunii dintre aceştia acceptă să facă pentru început chiar şi muncăvoluntară pentru a lucra în domeniu.

Pe de altă parte, chiar dacă firmele de construcţii au mai puţinde lucru, vânzările magazinelor de materiale de construcţii s-aumai dezgheţat. Explicaţia? Cererea provenită de la cei care îşiconstruiesc locuinţă în regie proprie, majoritatea lor fiind dinmediul rural.

La începutul anului 2009, statul s-a angajat ca prin programelemasive de reabilitare a blocurilor de locuinţe să compensezescăderile de pe piaţa privată a construcţiilor. Din păcate, deşi seanunţau investiţii de sute de milioane de euro, proprietarii şifirmele de construcţii spun că este doar o picătură dintr-unocean.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO