Principiul de baza al hostel-urilor este cazarea ieftina a tinerilor, si nu numai, uneori pe perioade limitate de timp. Majoritatea hostel-urilor sunt imobile transformate in dormitoare imense, cu camere care cuprind de la unul pana la 12 sau chiar mai multe paturi.
Proprietarii de hostel-uri rareori vorbesc despre afacerea lor ca despre "o afacere". La un pret mediu de circa 17-20 de euro pe noapte intr-un imobil cu 80 de paturi in total de exemplu, veniturile sunt mici, dar cu o constanta de invidiat, respectiv intre 1.200 si 1.600 de euro pe zi, in conditiile unui grad de ocupare de 100%.
Notiunea de hostel trebuie insa alaturata celor de "backpacker" si "gap year", cu care este in stransa legatura. In mod evident piata hostel-urilor este cea a tinerilor sau adultilor care si-au propus un buget redus pentru a calatori cat mai mult. Backpacker-ul, calatorul de meserie, este un termen generic care acopera atat tinerii, cat si adultii sau persoanele in varsta care prefera sa calatoreasca cu rucsacul in spate, din loc in loc, in timp ce "gap year" este perioada de "gratie", o vacanta prelungita, pe care si-o acorda de obicei tinerii inainte de a intra la facultate sau de a incepe serviciul dupa absolvirea acesteia.
In acel gap year, in functie de propriul buget, tinerii obisnuiesc sa calatoreasca foarte mult, in locatii exotice, dar si spre cele "clasice" de pe harta turistica mondiala. Astfel, cei aflati in "anul de vacanta" sau calatorii "de meserie" sunt cei care acopera cea mai mare parte a pietei hostel-urilor.
Importanta acestei pietei, care a fost estimata anul trecut la peste 15 milioane de persoane, este dovedita si de interesul companiilor aeriene sau al lanturilor de hoteluri de a se implica in acest segment de nisa al turismului mondial. Recent, Ryanair, cel mai mare low-cost din Europa, dupa numarul de pasageri, a semnat un parteneriat pe cinci ani, de exclusivitate, cu unul dintre cele mai importante portaluri europene pentru hostel-uri, hostelworld.com. Conform parteneriatului, clientii companiei aeriene, si nu numai, vor putea sa-si faca rezervari on-line pe situl Ryanair, in oricare dintre cele 13.000 de hostel-uri inregistrate pe acest portal, dintre care 5.500 de proprietati in Europa.
Aceasta miscare a fost de fapt o prelungire a unui parteneriat semnat din 2003, in baza caruia hostelworld.com a cazat clienti Ryanair generand venituri de circa 28 de milioane de euro in perioada 2003-2006. Contractul este reciproc avantajos, Ryanair oferind cazare prin hostelworld.com care va beneficia de traficul siteului companiei aeriene, anul trecut acesta ridicandu-se la circa 50 de milioane de vizitatori.
Investitie mica, cu profit sigur
A avea propriul hostel poate fi o afacere foarte buna in ciuda unor venituri semnificativ mai mici decat in cazul unui motel sau hotel. Principalul motiv este investitia initiala de mica anvergura. Conditiile oferite de majoritatea hostel-urilor nu sunt extraordinare. Ele pun la dispozitie sali de baie si bucatarii la comun si un loc de dormit alaturi de alte trei pana la 11 persoane. Majoritatea hostel-urilor sunt de fapt case de locuit transformate in camine. Astfel, daca o casa cu doua sau mai multe camere mai mari, un hol unde poti aseza un bar si posibilitatea de a extinde sala de baie, cu o suma modica, acest imobil poate fi transformat intr-un hostel, asigurandu-ti un venit stabil contra unui efort initial relativ scazut.
Este cazul a doi prieteni, Sasha si Marcus, care detin lantul de hostel-uri Wombat, cu trei locatii, una in M?nchen si doua in Viena. Anul trecut cele trei hosteluri au adapostit circa 50.000 de persoane. Preturile pornesc de la 16 euro pe noapte de persoana intr-o camera cu 4-6 paturi si ajung la 60 de euro pentru o camera single in perioada Anului Nou. Fiecare camera are propria sala de baie, micul dejun fiind oferit in schimbul a 3,5 euro. Investitia initiala a celor doi a fost sub 10.000 de euro, fiecare dintre ei fiind deja proprietari pe spatiile respective.
Unele hostel-uri au adoptat o politica destul de stricta in ceea ce priveste varsta clientilor. In Olanda sau in Belgia, majoritatea hostel-urilor ofera camere numai persoanelor intre 14 si 35 sau 40 de ani, grupul maxim admis la cazare fiind intre 8 si 12 persoane, pentru a incuraja diversitatea, dupa cum spun ei. O alta conditie importanta este si cea legata de durata sederii, care, in unele cazuri este limitata la sase pana la 12 zile. Fiecare hostel are propria politica in acest sens. Cel mai important factor in alegerea unui hostel este, de cele mai multe ori, pretul perceput, criteriu urmat, la egalitate, de curatenia localului si de pozitionarea in oras.
Pentru a sublinia importanta acestei piete de nisa in turismul local, Australia a dus tratative cu Statele Unite ale Americii pentru posibilitatea de a acorda cetatenilor americani o viza australiana de calatorie valabila un an. Conditiile sunt o limita de varsta, 18-30 de ani, si terminarea liceului sau a facultatii. Intelegerea este reciproca, tinerii australieni primind aceleasi beneficii din partea SUA.
Oficialii ministerului de turism din Australia au declarat ca acest lucru va ajuta nu numai piata de turism locala, aducand venituri suplimentare, ci si criza fortei de munca sezoniere in anumite regiuni. Unele hostel-uri din Australia, dar si din alte parti ale lumii, ofera cazare gratuita sau
alte facilitati daca te angajezi temporar si ajuti fie la administrarea afacerii fie la alte munci locale unde forta de munca este limitata.
De altfel, Australia are un astfel de angajament si cu Marea Britanie, care a avut ca rezultat cresterea numarului de vizitatori in tara cangurilor cu aproape 10.000 de persoane.
Mai mult decat atat, oficialii de la Canberra se gandesc si la efectele pe termen lung, sustinand ca "tineretul din ziua de azi, care reprezinta viitorii politicieni si oameni de afaceri de maine, vor beneficia in acest fel nu numai de calatorii inedite, ci si de un schimb cultural intens cu alte popoare".
Campania de atragere a studentilor americani, care a inceput relativ recent, are o tinta finala de circa 2,5 milioane de studenti, promovarea fiind atat pe print, cat si prin spoturi sau emisiuni TV.
Limita de varsta ar putea fi eliminata in timp
Un pas important spre apropierea pietei hostel-urilor de cea a tinerilor care pleaca in acel "an de vacanta" a fost confirmarea parteneriatului dintre hostelworld.com si gapyear.com, Niamh Ni Mhir, directoarea de marketing al hostelworld.com a declarat atunci ca parteneriatul este unul foarte important, pentru ca cele doua grupuri tinta care pana acum pareau distincte, au tendinta de a se omogeniza. Anii de pauza nu mai sunt luati numai de tineri care urmeaza sa intre la facultate. Piata s-a extins si la cei care au absolvit, la oamenii de afaceri care vor sa-si ia un concediu prelungit sau persoanele de 55-60 de ani care s-au hotarat sa se bucure de pensionare calatorind. Mai mult decat atat, Niamh Ni Mhir a spus ca separarea se facea pana acum in functie de bugetele personale atribuite acestor calatorii prelungite.
"Emblema de persoane care cheltuiesc putin este inselatoare. Cei care profita de anul de vacanta, in comparatie cu turistii obisnuiti, calatoresc mult mai mult timp, uneori cheltuielile lor ajungand si pana la 10.000 euro de persoana pe an pentru cazare si mancare. In Marea Britanie, de exemplu, persoanele in anul de vacanta reprezinta cantitativ 1% din numarul total de turisti externi, in timp ce veniturile generate de acestia se plaseaza la circa 10% din cheltuielile turistice externe ale britanicilor", a explicat ea.
Dupa estimarile lor, in 2010 circa 2 milioane de persoane se vor bucura de o astfel de vacanta prelungita, la nivel global, cheltuielile lor totale fiind estimate la circa 18 miliarde euro.
Cu ocazia celei de-a sasea intalniri oficiale intre principalii jucatori de pe piata europeana de hostel-uri a fost prezentat si un studiu, conform caruia piata este dominata in proportie de circa 75% de turisti cu bugete reduse, cu varste cuprinse intre 18 si 26 de ani. Ei sunt urmati, ca pondere in total, de cei cu varste intre 27 si 35 de ani.
Conform aceluiasi studiu, 39% dintre cele 1.000 de persoane intervievate se considera calatori, 30% turisti si 22% calatori "de profesie". In ceea ce priveste perioada de cazare, importanta mai ales pentru calcularea veniturilor, 24% dintre cei chestionati au declarat ca de obicei se cazeaza pentru perioade de 4-7 zile, cei mai multi dintre ei, respectiv 23%, alegand pentru calatoria lor o singura destinatie.
In ceea ce priveste modul de calatorie, singur sau in grupuri organizate, cele doua tabere au forte egale, 31% dintre ei fiind ori singuri, ori facand parte dintr-un grup de 2-4 prieteni (numarul optim pentru a-ti asigura o camera in care sa stai cu prietenii tai). Cei mai multi dintre ei au un buget de 41 pana la 60 de euro pentru aceasta calatorie, acestia fiind urmati de cei care si-au propus sa cheltuiasca intre 61 si 100 de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
