Banca Europeana de Investitii (BEI) a anuntat pentru urmatorii doi ani un buget de investitii destinat masurilor anticriza de 117,8 miliarde de euro in cadrul European Investment Bank Forum 2009, desfasurat intre 12 si 13 martie la Barcelona.
Principalele directii de interventie pentru BEI in aceasta perioada vor fi dezvoltarea si suportul intreprinderilor mici si mijlocii (32 mld. euro), dezvoltarea infrastructurii si a transporturilor, precum si dezvoltarea de tehnologii verzi pentru a fi utilizate in transporturi (40,8 mld. euro) si convergenta, fonduri destinate cu precadere zonelor mai sarace ale UE (45 mld. euro).
In sectorul infrastructura si transporturi, Romania ocupa locul 12 din 27 de state, liderul pe acest sector este Spania, cu imprumuturi de peste 17 miliarde de euro, in timp ce ultima pozitie este ocupata de Cirpu, cu credite in valoare de 24 de milioane de euro.
Romania a accesat in perioada 2004-2008 doar 1,47 miliarde de euro de la BEI pentru dezvoltarea infrastructurii, in conditiile in care alte state din regiune, cum ar fi Polonia, Cehia sau Ungaria, care au aderat la Uniunea Europeana cu trei ani inaintea Romaniei, au contractat imprumuturi de peste 2 miliarde de euro fiecare, potrivit unui raport al bancii.
Cea mai mare parte din imprumuturile acordate Romaniei, aproximativ 900 de milioane de euro, au avut ca destinatie dezvoltarea infrastructurii rutiere, fiind finantate doua proiecte, si anume constructia autostrazii Cernavoda-Constanta (250 de milioane de euro) si reabilitarea si modernizarea retelei nationale de drumuri (450 de milioane de euro).
Diferenta de 200 de milioane de euro este reprezentata de imprumutul acordat pentru cofinantarea proiectelor cu finantare europeana prin fondurile structurale, destinate de asemenea reabilitarii si modernizarii drumurilor nationale. Din total, circa 500 de milioane de euro au avut ca destinatie finantarea a doua proiecte de dezvoltare a infrastructurii feroviare, respectiv reabilitarea si modernizarea coridorului IV paneuropean Curtici-Simeria, proiect in valoare de 300 de milioane de euro, restul de 200 de milioane de euro reprezentand cofinantare pentru proiecte finantate prin fonduri structurale de reabilitare si modernizare a retelei nationale de cai ferate.
Pentru dezvoltarea infrastructurii si a transporturilor portuare sau a celor aeroportuare, Romania nu a contractat niciun imprumut in aceasta perioada. Si de aceasta data, lidera la contractarea de imprumuturi pentru aceste doua destinatii a fost Spania cu 1,3 si respectiv 3,2 miliarde de euro. Banii s-au dus in extinderea porturilor si aeroporturilor din Spania, in achizitia de nave si aeronave, precum si in echiparea porturilor si aeroporturilor cu tehnologii pentru prevenirea dezastrelor naturale, cum ar fi inundatiile, alunecarile de teren sau cutremurele.
In ultimii patru ani Romania a contractat credite in valoare de doar 79 de milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii si a transportului urban, fiind finantate doar trei proiecte, respectiv reabilitarea si modernizarea retelei de metrou din Bucuresti, proiect in valoare de 63 de milioane de euro, si achizitia de autobuze si tramvaie pentru municipiul Oradea, proiect care s-a ridicat la 16 milioane de euro.
Intre 2004 si 2008 BEI a acordat doar pentru acest sector, al infrastructurii urbane si modernizare a transportului public, peste 13 miliarde de euro. In aceste conditii, creditele contractate de Romania reprezinta doar 0,56% din suma totala.
Spania a reusit sa atraga peste 34% din totalul imprumuturilor acordate de BEI pentru acest sector, respectiv 4,7 miliarde de euro, urmata de Franta, cu 2,3 miliarde de euro si Marea Britanie cu 1,2 miliarde de euro.PPP-urile, una din solutii. Parteneriatele public-private (PPP) au fost solutia care s-a bucurat de cea mai mare atentie in cadrul EIB Forum, fiind considerata una dintre cele mai viabile masuri care ar putea duce in primul rand la accelerarea finantarii proiectelor de infrastructura, si deci, implicit, la dezvoltarea infrastructurii per ansamblu.
Principalele atuuri pentru PPP sunt responsabilizarea clasei politice in luarea unor decizii cat mai corecte, investitorii privati fiind orientati catre investitii acolo unde chiar sunt necesare si rentabile, eliminandu-se astfel risipa de resurse financiare, in primul rand, si de timp, in al doilea rand. De asemenea, implicarea unui partener privat duce la o mai buna gestionare a costurilor si nu in ultimul rand investitia alaturi de un partener privat in dezvoltara infrastructurii asigura mai bine finantarea pentru dezvoltarea, reabilitarea si
intretinerea infrastructurii deoarece privatul nu se supune restrictiilor bugetare.
Un astfel de exemplu de parteneriat public-privat este constructia unei noi linii de metrou in Barcelona, Linea 9, distanta totala a liniei fiind de 50 de kilometri, numarand 53 de statii.
Valoarea totala a proiectului este estimata la sase miliarde de euro, din care trei miliarde vor fi asigurate de BEI, restul de partenerii privati ai autoritatilor catalane impreuna cu acestea.
Tinand cont de dimensiunea proiectului, acesta a fost impartit in doua, respectiv in constructia liniei propriu-zise, unde finantarea va fi asigurata de guvernul catalan si constructia statiilor de metrou, in acest caz finantarea fiind asigurata de partenerii privati. Acestia pot contracta de la BEI credite de maximum 700 de milioane de euro. Constructia noii linii de metrou se va desfasura pe etape, prima faza a proiectului avand ca termen de finalizare sfarsitul acestui an, in timp ce tot proiectul are ca termen final anul 2014.
In perioada 2004-2008 BEI a acordat credite in valoare de 3,5 miliarde de euro, destinate finantarii de parteneriate public-private pentru dezvoltarea infrastructurii de transport urban. De asemenea, BEI a inaugurat de curand un Centru de Expertiza destinat finantarii PPP-urilor, intitulat European PPP Expertise Centre (EPEC), care va pune la dispozitia atat a autoritatilor publice, cat si a mediului privat modalitatile de implementare precum si asistenta pentru incheierea de parteneriate intre acestea.
Strategie pentru Est. In acest an oficialii BEI au anuntat ca isi vor concentra atentia in special catre tarile din estul Europei pentru stimularea cresterii economice si imbunatatirea infrastructurii in principal.
De altfel, in cadrul intrevederilor de la Barcelona a fost anuntat si un imprumut de 1,15 miliarde de euro, destinat Lituaniei, imprumutul fiind cofinantat de Uniunea Europeana si care va fi alocat unor proiecte din domeniul resurselor umane, industriei si turismului.
"In urma discutiilor cu Comisia Europeana, BEI se va concentra pe trei directii principale, acordarea de imprumuturi IMM-urilor, iar in acest sens banca fiind dispusa sa majoreze creditarea pana la 50 de miliarde de euro, de la 32 de miliarde cat sunt alocate in prezent, pe dezvoltarea infrastructurii si a transporturilor si nu in ultimul rand vom accelera finantarea catre statele lovite cel mai puternic de criza economica, precum cele din estul Europei spre exemplu. De altfel pana la sfarsitul lui aprilie ne asteptam ca totalul imprumuturilor acordate IMM-urilor, fie direct de catre Banca, fie de catre banci locale care la randul lor s-au imprumutat de la BEI, sa ajunga la 8,5 miliarde de euro", a declarat Philippe Maystadt, presedintele Bancii Europene de Investitii, in cadrul unei intrevederi cu presa.
Cu toate acestea se pare insa ca bancile comerciale din zona sunt sceptice in acordarea de imprumuturi catre sectorul IMM-urilor, in acest sens oficialii bancii anuntand ca vor desfasura o serie de intalniri cu reprezentantii bancilor din regiune, pentru a incerca o deblocare a situatiei.
In 2008, totalul impruturilor acordate de BEI catre sectorul IMM-urilor s-a ridicat la 8,1 miliarde de euro, Romania accesand imprumuturi de doar 35 de milioane de euro, cu mult sub valoarea imprumuturilor contractate de Italia spre exemplu, de 2,4 miliarde euro sau de Franta, cu imprumuturi de peste 1,4 miliarde de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
