In total este vorba despre circa 4,5 miliarde de euro de la UE, la care se adauga inca un miliard de euro contributia statului, care urmeaza sa fie investiti pentru imbunatatirea conditiilor de mediu.
Cea mai importanta axa prioritara, care are acces la fonduri de aproape 3,3 miliarde de euro, este cea legata de extinderea retelei de apa si canal, la nivelul asezarilor urbane. Urmeaza cea legata de gestionarea deseurilor, cu 1,17 miliarde de euro, si programul de imbunatatire a sistemelor municipale de termoficare in zonele prioritare.
In cazul dezvoltarii de proiecte viabile de mediu responsabilitatea este asumata de administratiile locale.
"In cazul Ministerului Mediului si Gospodaririi Apelor, cand vorbim despre beneficiari finali ne referim numai la autoritatile locale. Ele sunt cele care administreaza alimentarea cu apa, canalizarea sau gestionarea deseurilor", a declarat Sulfina Barbu, ministrul mediului.
Problema absorbtiei fondurilor este de fapt una de mobilizare generala a administratiilor locale, care trebuie sa-si formeze sau sa angajeze persoane specializate pe obtinerea de fonduri europene. MMGA a anuntat ca cele 5,5 miliarde de euro disponibile pana in 2013 sunt deja acoperite de proiecte, in diverse stadii de finalizare, in valoare totala de circa 3,5 miliarde de euro. Ministerul a pregatit un portofoliu cat mai bogat, cu cateva luni inainte de a primi acceptul Comisiei Europene (CE) prin aprobarea POS-ului, pentru ca dupa aprobarea oficiala sa poata scoate la licitatie proiectele, urmand ca in acelasi timp ele sa fie trimise la CE pentru verificare. "Evaluarea pe absorbtie nu se face in fiecare an. La inceput trebuie respectate toate procedurile legale. In acest moment nu avem la dispozitie niciun eurocent pentru ca nu este aprobat inca POS-ul. Nu degeaba fondurile sunt alocate pe perioade atat de mari. Eu pot sa garantez pentru POS-ul de mediu ca va fi intre primele aprobate. Ma bazez pe consultarile pe care le-am avut cu membrii CE", a declarat Barbu. Ministrul a adaugat ca prin pregatirea acestui portofoliu s-a castigat timp pentru a dezvolta proiectele. "Din momentul ideii de proiect si pana cand proiectul este pregatit ca aplicatie viabila este nevoie, conform calculelor noastre, de un total de 450 de zile", a explicat ea.
Prima evaluare concreta a procesului de absorbtie va avea loc in 2011, moment in care se vor putea opera relocari de fonduri in functie de parcursul de pana atunci si de noile necesitati aparute.
Necesarul investitional pana in 2018 la capitolul mediu se ridica la 29,3 miliarde de euro, din care doar 35% va fi asigurat din fonduri nerambursabile de la UE. Efortul bugetului Romaniei va fi unul destul de mare.
Lipsa de experti la nivelul autoritatilor locale
Pentru ca administratiile locale sa poata absorbi aceste fonduri este nevoie de proiecte viabile si de un buget care sa le poata sustine. Problema cea mai mare este insa lipsa unui personal calificat care sa cunoasca rigorile europene de elaborare a proiectelor. Cele mai avantajate regiuni sunt cele care au beneficiat de fondurile de preadere, PHARE si ISPA, avand experienta algoritmului de obtinere a banilor europeni. In acest caz, MMGA se bazeaza pe faptul ca orasele sau regiunile care vor reusi sa absoarba fonduri europene vor reprezenta un model pentru ceilalti care vor fi incurajati sa incerce si ei la randul lor. In lipsa expertilor la nivel local este dificil ca "masinile locale de fabricat proiecte" sa functioneze. "Este o criza de generare de proiecte. De fiecare data cand am fost in teritoriu am chemat personalul administrativ la Ministerul Mediului, pentru ca sa le aratam cum se gestioneaza un proiect", spune Barbu. Dupa parerea ei, problema lipsei de vointa politica este una discutabila. Primarul este un om politic, care la capatul unui mandat trebuie sa vina in fata electoratului cu o lista de rezultate concrete. Daca nu are nimic pe lista, sansele de a fi reales devin foarte mici. In acelasi timp insa, daca primarul nu are o echipa de experti nu poate face nimic. Ministerul Muncii, Ministerul Educatiei si Ministerul Administratiei si Internelor au dezvoltat in comun un POS pe tema resurselor umane, care sa asigure fonduri pentru pregatirea profesionala a angajatilor pe diverse teme.
Cele mai avantajate orase sunt cele care au mai derulat proiecte de mediu, prin fondurile de preaderare PHARE si ISPA si care au venituri mari, cum este situatia in Transilvania, Bucresti sau Iasi. In unele situatii doua administratii locale se pot asocia pentru a porni un proiect, cum este cazul gropii ecologice care ar fi urmat sa fie construita de municipalitatile din Suceava si Botosani, proiect la care s-a renuntat in cele din urma.
Orasele cu venituri mici nu raman neglijate
Orice proiect propus forului european contine si o analiza economico-financiara, care trebuie sa stabileasca viabilitatea proiectului. Altfel spus, daca respectiva autoritate centrala isi permite construirea si intretinerea acestui proiect. In cazul oraselor cu bugete locale sarace MMGA are o strategie aparte. Este vorba despre un proiect in valoare totala de 320 de milioane de euro prin care administratiile din astfel de orase sunt ajutate sa dezvolte proiecte de mediu. Programul lansat de Ministerul Mediului a fost deja aplicat unui numar de zece localitati, printre care Zlatna, Copsa Mica, Lugoj, Oradea si Ploiesti. Scopul acestui program este, dupa cum afirma Barbu, ridicarea gradului de eligibilitate, astfel incat administratiile locale beneficiare sa poata dezvolta proiecte proprii in 2009, de exemplu, pe principiul "nu-i da peste, invata-l sa pescuiasca". "Vorbim despre un proiect complementar pentru POS, menit sa ridice zonele cu venituri mici sau fara experienta. Ridici zonele care erau in urma pana la nivelul in care sa devina eligibile, deci sunt capabile sa se ajute singure", a explicat ministrul. "Experienta trebuie castigata pas cu pas. Este un proces complex de modernizare a Romaniei, din toate punctele de vedere. Cand vorbim de modernizarea infrastructurii, fie rutiera, fie de mediu, vorbim despre ridicarea conditiilor de viata", a adaugat Sulfina Barbu.
Probleme cu poluarea industriala si gestiunea deseurilor
Situatia privind gradul de conformare la normele europene de mediu a instalatiilor industriale din Romania va fi clara pe 30 octombrie anul acesta, cand expira termenul limita pentru cele mai multe dintre ele. Semnalele primite pana acum sunt incurajatoare. Barbu a oferit exemplul instalatiei industriale de la Copsa Mica. La inceputul anului din cele 12 masuri necesare pentru acordarea avizului integrat de mediu, acordat de Garda Nationala de Mediu, doua nu erau indeplinite. Oficialii companiei au primit un termen de 30 de zile in care sa-si rezolve problemele, termen pe care l-au respectat. "Pentru ca au inteles ca fara respectarea standardelor de mediu solutia este inchiderea, reprezentantii mediului industrial privat si-au schimba atitudinea", spune ministrul mediului.
Problema cea mai mare la capitolul de prevenire si control integrat al poluarii este ca standardele se inaspresc odata cu trecerea timpului. O fabrica poluatoare este practic nevoita an de an sa investeasca in noi tehnologii pentru respectarea normelor de mediu.
Instalatiile care nu vor respecta termenele limita vor fi inchise. De la inceputul anului 42 de instalatii industriale au fost inchise sau le-a fost redusa activitatea din acest motiv.
Responsabilitate pe masura statutului de membru
In cazul in care este pornita procedura de infringement din cauza nerespectarii conditiilor de prevenire a poluarii, entitatea in cauza va trebui sa plateasca amenda data de oficialii europeni. Initial ea va fi platita din bugetul de stat, urmand ca "vinovatul" sa inapoieze acesti bani. Franta, de exemplu, a primit o amenda de 90 de milioane de euro pentru nerespectarea reglementarilor de mediu din domeniul pescuitului. Au fost amendate si state ca Germania sau Olanda. Limita pentru adecvarea la standardele de gestiunea deseurilor este 2015, cu exceptia localitatilor izolate, de la munte, care mai au timp pana in 2022 sa fie conforme cu normele europene.
Diferenta felului in care este tratat mediul fata de alte capitole este adoptarea unei poltici comune, care de curand a implementat si problemele ce tin de energie. Daca in ceea ce priveste principiul taxarii, la nivelul UE se aplica o politica de subsidiaritate, fiecare are dreptul sa-si impuna propriul regim fiscal, importanta capitolului Mediu a facut necesara elaborarea unui set de reglementari care sa trebuiasca aplicat uniform, de catre toate statele membre.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
