Manager în construcţii? Unde?

27 oct 2010 Autor: Adelina Mihai

Recrutările la nivel de management pentru companiile din imobiliare şi construcţii au rămas mai degrabă o amintire pentru consultanţii în executive search, care în trecut erau recunoscuţi pentru plasarea de executivi către compani­ile care aveau cea mai mare rată de creştere a businessului. "Anul acesta nu am făcut nicio recrutare pentru domeniile construcţii şi imobiliare. Avem o cerere pentru anul viitor, de pregătire a succesiunii pentru un grup mare imobiliar", susţine George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri de pe piaţa locală, care conduce firma cu acelaşi nume. În timp ce unele companii, din sectoare precum IT sau BPO, oferă semnale optimiste pentru piaţa muncii, anunţând că vor face câteva sute de recrutări până la finele anului, dar şi anul viitor, piaţa de recrutare nu s-a dezgheţat pentru candidaţii din construcţii şi real estate.

Nicio firmă din aceste domenii nu şi-a anunţat participarea la târgurile de joburi din ultima perioadă, iar semnale pozitive întârzie să apară pentru următoarele luni. Ulrik Rasmussen, partener în cadrul Pedersen & Partners, una dintre cele mai mari companii de executive search din Europa Centrală şi de Est, este unul din headhunterii recunoscuţi pentru proiectele în imobiliare. Cu toate acestea, de la începutul acestui an, a plasat doar patru executivi în acest domeniu în companiile româneşti. Cu cât au scÂzut salariile? "Este greu să dau informaţii legate de nivelul salarial oferit în prezent pentru aceste domenii (construcţii şi imobiliare- n. red.), având în vedere că există puţine joburi disponibile şi multe firme şi-au redus activitatea", spune Rasmussen.

Deşi nu a observat o descreştere a pachetelor salariale oferite pentru poziţiile din top management, el a spus că a existat totuşi o scădere a pachetelor oferite pentru project manageri şi pentru personalul de suport, cuprinsă între 25 şi 50%, dar care a fost cauzată exclusiv de excesul de forţă de muncă disponibilă în România. Nu de aceeaşi părere este însă headhunterul George Butunoiu, care spune că se poate vorbi de o scădere foarte mare a veniturilor din aceste domenii, dar nu de o scădere a salariilor. În imobiliare şi construcţii, salariile au fost întotdeauna mici, însă veniturile erau suplimentate de comisioane foarte mari. "Cele mai mari recrutări pe care le-am făcut în construcţii erau pe venituri de peste 10.000 de euro net pe lună, în perioada 2007- 2008. Îmi amintesc că un country manager din construcţii câştiga la un moment dat un salariu de 10.000 de euro pe lună pentru conducerea unui un business de 120 de milioane de euro", a spus Butunoiu, care în prezent derulează proiecte de recrutare mai ales pentru domeniul serviciilor financiare.

Şi Sorin Roibu, Managing Director al firmei de executive search Arthur Hunt, spune că, deşi struc­tura pachetelor salariale nu s-a schimbat, ofertele au scăzut semnificativ. "Dacă acum trei ani un director din construcţii ajungea la un venit net de 10.000 de euro pe lună, în prezent se oferă 5.000- 6.000 de euro net. Au fost foarte multe proiecte în construcţii până în 2008. Însă dacă înainte existau multe proiecte şi puţină calitate, acum sunt mai puţine proiecte, dar se observă o calitate mai mare, pentru că găsim mai uşor candidaţi buni", a spus Roibu. În prezent, compania are patru proiecte de recrutare în domeniul construcţiilor şi caută candidaţi pentru poziţiile de director tehnic, office manager, site manager sau manager de operaţiuni. "Proiectele de recrutare de executivi care există în prezent în domeniul construcţiilor sunt cerute de investitorii care au preferat să nu facă investiţii în anii de boom în imobiliare şi au aşteptat să se extindă când piaţa a scăzut la un nivel normal", a adăugat Roibu. Modelul "din job În job", neproductiv Modelul jobului "pentru o viaţă în aceeaşi companie" a pierdut teren în anii de creştere economică, când ofertele salariale din piaţă, care uneori ajungeau la valori mai mari cu peste 40- 50% faţă de jobul anterior, au determinat o fluctuaţie mare de personal, mai ales la nivel de top management. În plus, cei care stăteau prea mult timp într-o companie erau catalogaţi ca fiind demodaţi de către colegii mai tineri. În prezent însă, cei care mai fac recrutări pentru nivelurile de top management îi privesc cu reticenţă pe cei aşa-numiţi "job hopperi" şi îi lasă pe listele de aşteptare. "Foarte mulţi profesionişti din industria imobiliară şi a construcţiilor şi-au schimbat jobul destul de frecvent, ceea ce înseamnă că CV-ul lor indică faptul că nu prea au fost angajaţi de încredere. Mulţi dintre aceştia regretă acum şi sunt conştienţi că nu sunt luaţi primii în considerare atunci când se vacantează un post", a adăugat Rasmussen.

Şi atitudinea managerilor din construcţii care merg la interviurile cu headhunteri s-a schimbat radical comparativ cu anii anteriori. După luni în care au văzut că nu reuşesc să găsească un job mai bun sau nu reuşesc să se angajeze (în cazul celor care au rămas fără loc de muncă), ei mai reduc din pretenţii şi îşi dau seama că nu mai pot să negocieze ca altădată. Cu toate acestea, reprofilarea nu este o soluţie pentru managerii din construcţii şi real estate, pentru că angajatorii nu riscă să angajeze în perioade de recesiune şefi care să nu cunoască piaţa pe care lucrează. "Unii îmi scriu că businessul este pe ducă şi că urmează să se închidă în câteva luni, alţii îşi caută preventiv de lucru, pentru că văd că veniturile companiei sunt în scădere, deşi nu ştiu nimic oficial, iar alţii pur şi simplu încearcă marea cu degetul şi vor să se ducă la mai bine", a adăugat Butunoiu.

Cine a plecat anul acesta Patru dintre cei mai experimentaţi executivi din imobiliarele româneşti - Reuven Havar, Michael Lloyd, Alexander Hergan şi Ibrahim Paksoy - au renunţat în acest an la funcţiile de conducere ale unora dintre cei mai puternici jucători de pe piaţa locală, după ce au administrat de-a lungul timpului active de peste două miliarde de euro. Cei patru au fost implicaţi în dezvoltarea sau administrarea unor proprietăţi cheie din Bucureşti, precum mallurile Cotroceni Park, Băneasa Shopping City, Plaza România, Bucureşti Mall sau Iris Shopping Center din Titan, precum şi a clădirilor de birouri Charles de Gaulle Plaza, Anchor Plaza Metropol sau Băneasa Business & Technology Park. În prezent, potrivit informaţiilor existente, doar Reuven Havar mai are legătură cu piaţa imobiliară locală, fiind desemnat recent CEO al companiei israeliene Atlas Estate. În aceste condiţii, nu toţi cei care au plecat din imobiliare au renunţat din cauza crizei. "Momentan, sunt în Seattle pentru doi ani, perioadă în care voi urma cursurile unui masterat în domeniul dezvoltării în imobiliare. După şase ani în care am lucrat în România, am decis să fac şi altceva. Este doar o pauză de doi ani, după care voi reveni în companie", spune Alejandro Solano, 32 de ani, care a plecat recent de la conducerea companiei de dezvoltare imobiliară Hercesa România, în care familia sa deţine o parte din pachetul de acţiuni. Cum va arăta piaţa imobiliară locală peste doi ani? Sigur nu va fi la fel ca acum, dar nici ca în 2008!