In perioada 2005-2008 au fost aprobate 306 lucrari pentru inlaturarea efectelor calamitatilor naturale, pentru refacerea lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor si de amenajare a bazinelor hidrografice, mai ales in urma inundatiilor inregistrate in aceasta perioada.
Potrivit estimarilor pagubele inregistrate in urma inundatiilor din vara lui 2006 si 2008 s-au ridicat la peste 2 miliarde de euro.
Valoarea totala a celor 306 lucrari se ridica la peste 300 de milioane de lei (sub 90 de milioane de euro). Numai anul trecut, in perioada iulie-mai s-au desfasurat 41 de lucrari de investitii, in valoare de 33 de milioane de lei (10 milioane euro), realizandu-se 20 de obiective in bazinul hidrografic Somes-Tisa (judetul Maramures), 12 obiective in bazinul hidrografic Siret (judetele Bacau, Iasi, Neamt, Suceava) si 9 obiective in bazinul hidografic Prut (judetele Botosani, Galati, Iasi, Vaslui). Finantarea a fost asigurata atat din bugetul de stat, cat si din Fondul de Mediu.
Obiectivul general al POS Mediu consta in reducerea decalajului existent intre Uniunea Europeana si Romania cu privire la infrastructura de mediu, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ. Printre obiectivele specifice ale programului se numara imbunatatirea calitatii si a accesului la infrastructura de apa si apa uzata, dezvoltarea sistemelor durabile de management al deseurilor, precum si protectia si imbunatatirea biodiversivitatii.
Programul este impartit in cinci axe, respectiv axa 1 de extinderea si modernizare a sistemelor de apa si apa uzata; axa 2 de dezvoltare a sistemelor de management integrat al deseurilor; axa 3 de reducere a poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice; axa 4 de implementare a sistemelor de management pentru protejarea naturii si axa 5 de implementare a infrastructurii de prevenire a riscurilor naturale, in zonele expuse la risc. Ultima axa are doua componente, respectiv proiecte privind protectia impotriva inundatiilor si reducerea eroziunii costiere. Valoarea totala a proiectelor este de 329 de milioane de euro, din care 270 de milioane sunt asigurate din fonduri de la Uniunea Europeana.
Miza pe statiile de epurare. Apele uzate continua sa fie incarcate cu nutrienti, reflectate in valorile ridicate ale azotului si fosforului, parametri care sustin necesitatea eupurarii avansate a apelor uzate, potrivit datelor de monitoring ale Administratiei Nationale Apele Romane, pentru anul 2008. In aceste conditii, directivele Uniunii Europene din domeniul gospodaririi apelor impun, in special marilor orase, crearea unor statii de epurare cu treapta tertiara, in vederea atingerii starii bune a apelor.
In prezent, la nivelul intregii tari nu exista nicio astfel de statie de epurare a apei, capabila sa trateze apele uzate de continutul de nutrienti.
Din cele 2.605 aglomerari umane identificate in Romania, doar 505 sunt dotate cu sisteme de canalizare si doar 18 dintre acestea sunt conforme cu cerintele directivelor europene. Doar 390 de aglomerari umane sunt deservite de aproximativ 337 de statii de epurare, din care doar 14 statii sunt conforme cu directivele europene privind epurarea apelor uzate urbane. Astfel pana la sfarsitul anului 2010, o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori, cum ar fi Cluj, Iasi, Buzau, Piatra-Neamt, Satu Mare, Carei, Constanta, Galati, Timisoara trebuie sa finalizeze lucrarile la statiile de epurare cu treapta tertiara si implicit racordarea locuitorilor la acestea.
Pana la sfarsitul anului 2009, in Bucuresti, trebuie finalizata linia intai de epurare de la Glina, in urma unor lucrari incepute in 2007, urmand ca, pana in 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia a doua de epurare.
Gradul de racordare la retele de canalizate la nivel national este de aproximativ 49,4%, iar pentru statii de epurare de 42,1%, potrivit ultimelor statistici. Conform obligatiilor asumate de Romania prin semnarea acordului de aderare la Uniunea Europeana, gradele tinta de racordare sunt de 60% la retelele de canalizare si respectiv 50,5% la statii de epurare, data limita fiind decembrie 2010.
Modelul olandez. Guvernul olandez impreuna cu autoritatile locale din judetele Constanta si Teleorman au dezvoltat trei proiecte pilot, doua de tratare a apelor uzate si unul de statie de captare si distributie a apei potabile.
Valoarea celor trei proiecte se ridica la aproximativ 900.000 de euro, cea mai mare parte a finantarii fiind asigurata de guvernul olandez.
„Aproximativ 80% din finantare a fost asigurata de autoritatile olandeze, in vreme ce autoritatile locale a trebuit sa suporte restul de finantare din fonduri proprii sau prin atragere de fonduri europene. Valoarea unei statii de epurare pentru localitatile mici, in special cum sunt cele din sudul Romaniei, se ridica la maximum 400.000 de euro, in vreme ce o statie de captare a apei potabile de adancime ajunge la 30.000 de euro", apreciat Denis van Peppen, ofiterul de proiect in cadrul companiei de consultata EVD, finantata de guvernul olandez.
Data fiind suprafata mare a tarii, astfel de statii de epurare a apelor uzate si de captare a apei potabile pot fi o solutie in schimbul racordarii localitatilor mici la sisteme centralizate de canalizare si alimentare cu apa.
„Costurile pentru racordarea localitatilor mici la sisteme centralizate de canalizare sau la cele de alimentare cu apa sunt extrem de ridicate, iar o astfel de investitie nu se justifica cand exista solutii de genul celor prezentate de noi", a adaugat Van Peppen.
Printre alte investitii pe care guvernul olandez le-a realizat in Romania in sectorul de tratare a apelor uzate se numara modernizarea retelei de canalizare si aliementare cu apa potabila a Iasiului.
Investitia s-a realizat prin parteneriatul dintre compania Apavital Iasi si cea olandeza DZH, compania de tratare a apelor uzate si alimentare cu apa potabila a orasului Haga, iar valoarea acesteia se ridica la aproximativ 1,1 milioane de euro, jumatate din suma aceasta fiind destinata achizitei de echipamente.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
