Compania a derulat pana in prezent doar lucrari de infrastructura, fiind implicata intr-un consortiu cu firma italiana Astaldi si cu CCCF pentru constructia tronsoanelor de autostrada Drajna-Fetesti si Fetesti-Cernavoda. "Strategia firmei este de a lucra in parteneriate pentru proiecte mari de infrastructura, atat cu firme straine, cat si cu firme locale. Pe de o parte se creeaza o dispersie a riscurilor, iar pe de alta firmele romanesti care sunt atrase ca parteneri pot sa-si ridice referintele si sa castige experienta pentru a putea participa singure la licitatii", spune Romeo Botocan, directorul executiv al Max Bogl Romania. Max Bogl a intrat pe piata locala in 2003 si a inregistrat cresteri record ale afacerilor in fiecare an. "Suntem prezenti pe piata locala cu propriile utilaje, balastiere, statii de betoane si masini de mare tonaj. Avem un parc propriu de peste 100 de masini si utilaje", spune Botocan. Compania a realizat in 2006 o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro, dublu fata de businessul realizat in anul precedent. Max Bogl deruleaza in principal proiecte de infrastructura locala, dar si lucrari de amploare cum sunt cele la autostrada Bucuresti-Constanta. Odata cu extinderea lucrarilor de infrastructura constructorii intampina un deficit de materiale de constructii specifice lucrarilor de amploare, cum este piatra de cariera. "In prezent, exista o criza de produse de cariera. Pentru lucrarile de la autostrada Bucuresti-Constanta am mers la fiecare cariera din Dobrogea pentru a strange produse de balast", explica Botocan.
Linii de tramvai silentioase
Pe langa lucrarile la tronsoanele de autostrada Drajna-Fetesti, Max Bogl are in derulare amenajarea pistei si a celorlalte suprafete de miscare ale aeroportului din Sibiu, proiect cu o valoare de 40 mil. euro, precum si lucrari de modernizare a liniilor de tramvai pe soseaua Stefan cel Mare, soseaua Colentina si soseaua Progresul. Lucrarea de pe soseaua Colentina are o valoare de 43 de milioane de euro si va fi finalizata in aprilie 2008. Lucrarile la soseaua Stefan cel Mare si soseaua Progresul urmeaza sa fie finalizate anul
acesta. "Avem in derulare o investitie de circa 1,5 milioane de euro intr-o capacitate de productie de prefabricate pentru liniile de tramvai, pentru un sistem denumit Light Rail, pentru care Max Bogl detine licenta de productie", afirma Botocan. Sistemul Light Rail presupune reducerea vibratiilor produse de tramvai si are o rezistenta mai mare decat structurile din beton monolit, potrivit reprezentantilor Max Bogl.
In plus, compania are in derulare o lucrare de modernizare a tronsonului Bistrita-Tureac de pe Drumul National 17, impreuna cu firma germana Wilhelm Geiger, care va fi finalizata anul acesta. Compania are in prezent 30 de angajati in structuri de conducere, precum si circa 100 de angajati, excluzand salariatii companiilor formate prin parteneriate la diferite proiecte. "Personalul calificat este o mare problema in constructii. Din cauza salariilor reduse de pe piata, foarte multi muncitori au decis sa plece la munca in alte tari. Insa, multi dintre cei plecati afara au inceput sa auda ca lucrurile au inceput sa se schimbe pe piata romaneasca si am putea asista in trei-patru ani la o reglare a pietei", explica Botocan. Max Bogl este interesata sa participe la viitoarele licitatii pentru realizarea infrastructurii de metrou. "Grupul Max Bogl are o divizie specializata in derularea unor lucrari dificile cum sunt cele de tuneluri subterane", afirma Mathias Kirr, directorul tehnic al diviziei locale a Max Bogl.
Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului intentioneaza sa construiasca magistrala de metrou Gara de Nord-Otopeni. Pentru acest proiect Guvernul ar putea obtine un credit de la Banca Japoniei pentru Cooperare Internationala (JBIC) cel mai probabil dupa 1 aprilie 2007.
Compania germana a participat impreuna cu firma italiana Astaldi si cu compania locala Technologica la licitatia pentru constructia primului segment, de 19,5 kilometri, al autostrazii Bucuresti-Ploiesti. Pretul oferit de acest consortiu se ridica la circa 744,9 milioane de lei (220 mil. euro). Pentru acest tronson au fost primite sapte oferte de la trei companii si patru consortii, printre care si cel format de Max Bogl. Cel mai mic pret oferit a fost de 151 mil. euro, de catre un consortiu italian, in timp ce suma cea mai ridicata a fost licitata de compania Vegyepszer din Ungaria. Sumele nu includ TVA. Grupul Max Bogl are peste 4.300 de angajati si afaceri anuale de circa un miliard de euro.
Case din prefabricate in stil german
Max Bogl intentioneaza sa investeasca in Bucuresti circa 10 mil. euro intr-o capacitate de productie de case standardizate din prefabricate, care sa fie livrate la cheie.
"Piata rezidentiala din Romania se dezvolta continuu si intentionam sa investim circa 10 milioane de euro in construirea unei capacitati de productie de case familiale din prefabricate, care sa fie livrate la cheie in doua-trei luni", spune Mattias Kirr. Casele ar putea avea suprafete intre 150-200 de metri patrati si se vor adresa atat clasei medii, cat si persoanelor cu venituri ridicate. Conceptul de casa standardizata, presupune montarea unor pereti din materiale prefabricate in circa 2-3 zile pe o fundatie construita ulterior, urmand ca finisarea sa fie derulata in circa doua luni. "Acest sistem a avut succes in Germania si dorim sa-l implementam in circa doi ani si in Romania", spune Romeo Botocan, directorul executiv al operatiunilor Max Bogl din Romania. Afacerile cu case standardizate din lemn sau profile metalice au crescut in ultimii ani, mai multe companii investind in capacitati de productie. O solutie alternativa la constructia de case este oferita de producatorul suedez de profile metalice Lindab, care a investit anul trecut 400.000 de euro intr-o linie de productie de casete structurale pentru constructii.
Lia Manoliu, proiect de 160 de milioane de euro
Stadionul National "Lia Manoliu" va fi reconstruit de asocierea de firme Astaldi (Italia) - Max Bogl (Germania), consortiu declarat castigator recent de comisia de licitatie a Primariei Capitalei, lucrarile de refacere urmand sa inceapa in primavara acestui an. Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei vor aloca 160 de milioane de euro pentru construirea unui stadion de fotbal si a unuia de atletism in Complexul Sportiv "Lia Manoliu". Stadionul mare, destinat evenimentelor fotbalistice, va costa 120 de milioane de euro fara TVA si va fi construit pe amplasamentul actualei arene. Cel mic este evaluat la 40 de milioane de euro, tot fara TVA, si ar urma sa fie amplasat in zona Turnului de Parasutism. Unul dintre stadioane, specific de fotbal, va avea o 52.000 de locuri, iar cel de atletism va avea 12.000 de locuri.Timp de cateva luni,
o comisie de experti a efectuat un studiu de amplasament pentru realizarea unui nou stadion de fotbal, a mentionat primarul general, singura varianta fiind modernizarea actualului Complex Sportiv "Lia Manoliu".
Potrivit lui Adriean Videanu, primarul Bucurestiului, stadionul de fotbal din Complexul Sportiv "Lia Manoliu" nu poate fi modernizat pe structura actuala si va fi necesara demolarea actualei structuri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
