"Vor fi bani incepand din trimestrul trei (...), mare parte aacestor bani mergand catre plata datoriilor la constructori, dar sipentru lansarea de lucrari noi sau accelerarea ritmului dintrimestrele 1 si 2 la lucrari in curs de executie", spunea Basescuin luna iulie, in cadrul unei intalniri cu cei mai mariconstructori la sediul Ministerului Transporturilor siInfrastructurii. Chiar daca majoritatea constructorilor au fostoptimisti dupa intalnirea cu presedintele statului, in realitateinfrastructura nu a "duduit". De altfel, si viziteleprimului-ministru Emil Boc si ale ministrului transporturilort RaduBerceanu au fost mai rare, dupa pelerinajele intense derulate inprimul semestru.
Situatiaa fost resimtita atat de constructori, o mare parte dintre ei avandde incasat in continuare bani pentru lucrarile derulate in primelesase luni, dar si de producatorii de materiale de constructii."Asteptam demararea lucrarilor majore de infrastructura, care incaintarzie in ciuda anunturilor din partea autoritatilor. Lucrariledin infrastructura ar putea compensa scaderea cererii din sectorulimobiliar, unde apreciez o intarziere a revenirii cererii", adeclarat Bruno Roux, directorul general al Lafarge AgregateBetoane, divizia producatoare de betoane a grupului francezLafarge. Compania a livrat de la inceputul anului materie primadoar catre doua proiecte de infrastructura, respectiv reabilitateacaii ferate intre Bucuresti si Constanta si a celei dintre Ploiestisi Predeal.
Parerea este sustinuta si de Mihai Rohan, presedintele sidirectorul general al Carpatcement Holding, avand in vedere capiata cimentului a scazut cu 30% in volum in primele sase luni."Scaderea este determinata de lipsa de proiecte in toate cele treisectoare: constructii rezidentiale, nerezidentiale si ingineresti,situatie cauzata in principal de lipsa de finantare (sau mai exactde costul foarte ridicat al acesteia, ceea ce o face practicinaccesibila) si de intarzierile la plata foarte mari acumulate insistem (generate, in primul rand, de intarzierile la plata de lastat)", sustine Rohan.
Bilantul Companiei de Autostrazi. CompaniaNationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) asemnat in primele sase luni ale anului 2009 (nu au fost semnatecontracte noi de autostrazi in trimestrul trei) contractele pentruconstructia autostrazilor Cernavoda - Medgidia (19 km) si Medgidia- Constanta (31,8 km), cu compania franceza Colas, respectiv cujoint-venture-ul dintre Astaldi (Italia) si Max Boegl(Germania).
Pentru tronsonul Medgidia-Constanta constructorii au primit dejaavansul de 12 mil. euro, reprezentand 30% din valoarea lucrarilorcare vor fi derulate anul acesta. Constructia celor doua tronsoaneva atrage investitii de 354 de milioane de euro fara TVA.
"De asemenea, in prezent sunt in desfasurare patru contracte deexecutie autostrazi pentru proiectele: autostrada Arad - Timisoara,sectorul de autostrada Bucuresti - Moara Vlasiei, sectorul MoaraVlasiei - Ploiesti si autostrada Transilvania. Tot in aceastaperioada, compania a atribuit contractul de concesiune de lucrarisi servicii pentru proiectarea, finantarea, construirea, operareasi intretinerea Autostrazii Comarnic - Brasov", mentioneaza CNADNRin raportul semestrial.
Cele mai avansate lucrari sunt la tronsonul 2B CampiaTurzii-Gilau (52 km) al autostrazii Transilvania, din care urmeazasa fie livrati 42 km la 1 decembrie. "Suntem in grafic pentrufinalizarea celor 42 de kilometri pana in decembrie. Problemautilitatilor a fost rezolvata, singura zona care prezintadificultati este cea de la nodul rutier de la Campia Turzii, undese deruleaza in prezent lucrarile de decontaminare a terenului", adeclarat Bogdan Sgarcitu, directorul de comunicare al Bechtel,constructorul autostrazii Transilvania. In prezent au fostasfaltati 30 km la stratul de baza si binder, dintre care 17 kmsunt ultimul strat (cel de uzura).
"O parte din tronson, de circa 8 kilometri, este deja la stadiulde finisaje si montare de parapeti", explica Sgarcitu. Bechtel maideruleaza lucrari si la tronsonul 3c Suplacu de Barcau-Bors (64 km)in 21 de puncte de lucru intre km 13,5-30,1 si la viaductul de laSuplacu de Barcau.
23 de contracte de reabilitare. CNADNR acontinuat si anul acesta programului de reabilitare a drumurilornationale, cu finantare rambursabila si nerambursabila, fiind inderulare douazeci si trei de contracte, prin
care vor fi modernizati 1.050 de kilometri de drumuri nationale Inplus, in scurt timp vor fi semnate alte doua contracte dereabilitare, pe sectoarele Soimus - Baia de Cris, DN 76 (40 km) siBaia de Cris - Varfurile, DN 76 (29,35 km).
"In primul semestru al anului 2009 a fost semnat contractulpentru realizarea variantei ocolitoare a Aradului la profil deautostrada. De asemenea, au continuat lucrarile la urmatoarelevariante ocolitoare: Ploiesti Vest, Sibiu, centura de Nord aBucurestiului, Cluj Est, Iasi Sud, Suceava, Timisoara, Oradea,Adunatii Copaceni, Lugoj (n.r. - cu o lungime totala de 153 km). Aucontinuat lucrarile de fluidizarea traficului pe DN 1 - PasajulBaneasa si au demarat lucrarile la varianta ocolitoare Constanta laprofil de autostrada si la centura Bucuresti Sud", au declaratoficialii CNADNR.
In primele noua luni ale anului au fost aprobate in cadrulProgramului Operational Sectorial - Transporturi trei cereri definantare pentru pregatirea proiectelor de realizare a variantelorde ocolire a 21 de orase. Astfel pentru pregatirea pentruconstructie a variantelor de ocolire Stei, Alesd Sud si Nord,Miercurea Ciuc, Gheorghieni, Bistrita, Husi in valoare de 33,9milioane de euro, pregatirea pentru constructie a variantelor deocolire Sighisoara, Fagaras, Huedin, Toplita, Tusnad, Barlad,Timisoara Sud, pentru 34,5 milioane de euro si proiectarea pentrusoselele de centura ale oraselor Pascani, Roman, CampulungMoldovenesc, Vatra Dornei, Rosiorii de Vede, Targoviste si Titupentru 16,9 milioane de euro.
A fost semnat si contractul pentru de asistenta tehnica pentruelaborarea studiului de fezabilitate, proiectului tehnic,detaliilor de executie si documentatiei de atribuire pentruvariantele de ocolire Miecurea Ciuc, Gheorghieni si Bistrita.
cu 36% mai multe roviniete. In primele saseluni, CNADNR a vandut cu 36% mai multe roviniete, pana la 4,72milioane de bucati, fata de perioada similara a anului 2008,echivalentul a 360 de milioane de lei (86 mil. euro).
Compania de Drumuri si-a bugetat pentru anul acesta venituri dinroviniete de aproximativ 760 mil. lei (180 mil. euro), dar afirmaca ar fi putut sa incaseze cu 400 mil. lei mai mult, avand invedere ca circa 40-50% din soferi si transportatori nu platescrovinieta.
Din cheltuielile totale realizate in primele sase luni deCNADNR, 37,9% reprezinta investitiile, inclusiv constructia deautostrazi, 25,25% intretinerea drumurilor nationale, 15,18%reprezinta reabilitarile de drumuri nationale finantate din crediteexterne, 11,1% proiecte derulate cu fonduri europene, 4,03%reparatiile capitale DN, 4,05% programele de eliminare a efectelorinundatiilor, 2,49% plati pentru rambursari credite externe, platide dobanzi si comisioane.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
