Companiile cu denumiri ciudate, venituri mici si putini clienti solicita preturi mari. In acelasi timp, investitorii, care lasa impresia ca au uitat de prima criza "dot-com", afiseaza simptome ale exuberantei irationale.
Un exemplu este Facebook, una dintre cele mai populare retele sociale din lume, dar care nu a reusit, inca, sa aduca profit. Evaluata de unii analisti la peste 15 miliarde de dolari, Facebook detine aproximativ jumatate din valoarea de piata a Yahoo!, estimari cu privire la venituri de 32 ori mai mici, precum si un numar de angajati de 38 ori mai mic decat Yahoo!.
Gigantul Google, ale carui actiuni au depasit in urma cu doua saptamani pragul de 600 de dolari, valoreaza mai mult decat IBM, o companie cu venituri de opt mai mari decat Google.
Per ansamblu, companiile din internet atrag investitii in functie de abilitatile de a genera audienta si nu venituri - aceasta reprezentand una din cauzele care a condus la inflatia care provocat criza "dot-com". Modificarile care au loc la nivelul modului in care este apreciata valoarea unor start-up-uri a surprins pana si proprietarii acestora.
In urma cu un an, Yahoo! a investit in Right Media, o companie americana care si-a dezvoltat propria retea de livrare a reclamelor online. Yahoo! a evaluat la vremea respectiva Right Media la 200 mil. $. Dupa doar sase luni, cand Yahoo! a finalizat si preluarea ultimului pachet din Right Media, pretul de achizitie a urcat la 850 de milioane de dolari.
Potrivit lui Brian O'Kelley, directorul tehnic al Right Media, surplusul de "valoare" a venit din dorinta Yahoo! de a plati oricat pentru a putea tine pasul cu Microsoft si Google, care facusera deja o traditie din preluarea de noi retele de publicitate online.
"Trebuie sa recunosc ca am izbucnit in ras. Nu se putea sa crestem de patru ori valoarea companiei in doar sase luni", a declarat O'Kelley, in varsta de 30 de ani. El a parasit dupa achizitie compania pentru a isi crea o noua afacere.
Tendinta este descrisa de catre sceptici drept nebuneasca si lipsita de realism, in timp ce increzatorii o califica drept o abordare rationala a oportunitatilor vaste oferite de internet. Lacomia, frica si graba de a alege urmatorul mare invingator sunt elementele care alimenteaza febra achizitiilor din Silicon Valley.
"Este cu siguranta vorba de o multime de pariuri care au loc, lucru deloc rational", este de parere Tim O'Reilly, creditat drept primul care a folosit expresia "web 2.0" pentru a descrie o noua generatie de site-uri de internet.
Adaugarea de noi cifre in evaluarea start-up-urilor a reprezentat mereu un mix intre stiinta si speculatie. De aceasta data, optimistii nu investesc intr-o afacere de familie si nici nu sunt negustori de ocazie, ci investitori de capital.
La nivel mondial, peste 1,3 miliarde de oameni folosesc internetul, o mare parte din ei avand conexiuni broadband, precum si disponibilitatea de a se avanta in cultura digitala. Infuzia de dolari din publicitatea din internet a devenit o tendinta incontestabila si a dezvaluit noi oportunitati de a face bani pentru multe firme aflate la inceput de drum, in timp de modelele de afaceri ale companiilor "dot-com" erau rareori ceva mai mult decat dexteritate.
"Conditiile mediului de afaceri sunt mult mai diferite decat erau in urma cu opt ani. Costurile unei afaceri au scazut dramatic, iar companiile din media traditionala au realizat si ele oportunitatile oferite de internet", apreciaza Roelof Botha, partener la fondul de investitii Sequoia Capital si unul dintre primii sustinatori ai YouTube.
Un alt exemplu este cel al achizitiei Skype, producatorul solutiei de mesagerie instant bazata pe tehnologia VoIP (serviciu de voce prin internet) care a condus la aparitia unei alternative mai ieftine la convorbirile GSM in roaming. Compania a fost preluata in 2005 de eBay contra sumei de 3,1 miliarde de dolari, in cadrul unei tranzactii de care a fost interesata o alta companie americana - Google. In aceasta luna, oficialii eBay au recunoscut ca au platit pentru Skype cu 1,43 miliarde de dolari mai mult.
De asemenea, achizitia YouTube de anul trecut, pentru care Google a platit 1,65 miliarde de dolari, este posibil sa fi accelerat tranzitia catre valori tot mai "umflate". Oficialii Google si analistii din industrie au argumentat in numeroare randuri ca YouTube isi va merita banii daca va deveni urmatoarea emblema a divertismentului.
Inca este posibil sa reuseasca. YouTube inregistreaza lunar peste 205 milioane de vizitatori, potrivit companiei de cercetare comScore. Cu toate acestea, Citigroup estimeaza ca YouTube va aduce in 2008 venituri de 135 mil. $.
Dar chiar si in aceste conditii, YouTube va trebui sa creasca destul de mult pana sa detina o pondere de doar 5% din veniturile Google, asteptate sa depaseasca 12 mld. $.
Twitter, o companie americana care le permite utilizatorilor sai sa trimita alerte prietenilor cu privire la activitatile pe care le au la un moment dat prin intermediul telefonului mobil, a primit recent o finantare considerabila. Biz Stone, cofondator si director de creatie la Twitter, a afirmat ca firma sa si nimeni din interiorul ei nu si-a propus sa aduca venituri.
"Pentru moment, noi ne concentram pe extinderea retelei noastre si imbunatatirea experientei utilizatorilor nostri. Cand ai un trafic considerabil, exista cu siguranta un model bun de business", a precizat el.
Competitorul sau european, Jaiku, a fost preluat in urma cu aproximativ doua saptamani de Google pentru o suma inca nedezvaluita. Avand in vedere logica dominanta in acest tip de business, preluarea Jaiku a trezit interesul rivalilor Google pentru Twitter.
O alta mica firma care beneficiaza intens de pe urma acestei exuberante este Ning, care permite utilizatorilor sa isi creeze propriile retele sociale folosind platformele MySpace in schimbul listarii unor bannere publicitare. Ning a fost evaluata la peste 200 de milioane de dolari, in mare parte pentru ca fondatorul si principalul sau sustinator, Mac Andreesen, s-a aflat in spatele succesului unor afaceri precum Netscape sau Opsware.
Andreesen declara pe propriul blog ca nu exista nicio criza in internet, singurul motiv pentru care companiile din online sunt supraevaluate fiind dorinta fireasca de a lua o parte din industria care va oferi venituri importante in viitor.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
