Este zona in care s-a realizat cea mai mare si cea mai rapida acumulare legala de bogatie din istorie. Valea prosperitatii, inovatiei si productivitatii ridicate a devenit, intre 1996 si 2000, o regiune in care lista milionarilor in dolari se imbogatea in fiecare zi cu 64 de persoane si in care salariile depaseau de doua ori media nationala a Statelor Unite.
Silicon Valley a resimtit din plin efectele degringoladei bursiere care a lovit, incepand din primavara anului trecut, mii de companii lansate in aventura Internet.
Cu toate acestea, "autohtonii" (cum isi spun cei instalati in regiune inainte de anii '80) sunt de parere ca noua economie va continua sa prospere in Silicon Valley. Zona - spun ei - s-a intors la normalitate, desi nimeni nu neaga faptul ca "spargerea balonului Internet" a lasat aici o rana profunda.
"Valea Siliciului" este un loc plin de contradictii. De la bun inceput trebuie spus ca aceasta regiune, care se intinde intre San Francisco si San Jose si care include 35 de orase din comitatele Santa Clara, San Mateo, Alameda si Santa Cruz, nu este o vale propriu-zisa, ci mai curand o succesiune de platouri, zone impadurite si dealuri, ocupand o suprafata de aproximativ 4.200 kilometri patrati.
Cum a ajuns Silicon Valley o adevarata "mecca a tehnologiei"? "Motivele sunt complexe si se explica printr-un ansamblu de decizii guvernamentale si simple intamplari", explica Ruben Barrales, presedintele JVSV (Joint Venture Silicon Valley), o organizatie in care reprezentanti ai autoritatilor locale si ai companiilor coopereaza "pentru ca regiunea sa progreseze".
Majoritatea expertilor mentioneaza investitiile guvernamentale in industria de aparare (fapt care a adus in regiune mii de ingineri si de specialisti), crearea universitatilor Stanford si Berkeley, activitatea de pionierat a cunoscutilor Bill Hewlett si David Packard, drept principalii factori care au contribuit la transformarea zonei intr-un centru al noilor tehnologii.
In Silicon Valley s-a realizat prima emisiune radiofonica comerciala din lume si tot aici s-au inventat microprocesoarele, calculatoarele personale, jocurile video si designul tridimensional.
In egala masura, insorita regiune este un paradis al macroeconomiei. La inceputul anilor '90, Silicon Valley a devenit principala zona exportatoare a Statelor Unite iar ritmul anual de crestere al productivitatii pe angajat a atins 8%. Venitul pe cap de locuitor a crescut de-a lungul deceniului zece cu 36% (spre comparatie, media nationala a fost de 17%).
Inginerii au inceput sa se ocupe de afaceri si au dovedit ca stiu sa faca acest lucru foarte bine. "Hewlett si Packard, Moore si Noyce sau Jobs si Wozniak (fondatorii companiilor HP, Intel si, respectiv, Apple) erau oameni carora le placea tehnologia si care sosisera in regiune pentru a inova.
Totusi, acesti rebeli s-au transformat in scurt timp in excelenti oameni de afaceri", explica Richard Brandt, analist la revista Upside si unul din cei mai influenti editorialisti din Silicon Valley.
Lucrurile au stat astfel pana la aparitia Internetului. Atunci cand a devenit clar ca Web-ul poarta in el germenii unei noi revolutii economice, peisajul regiunii s-a modificat radical. In centrul acestei schimbari s-a aflat Netscape, compania care a creat primul motor de cautare pe Internet - o ce permitea navigatia simpla si rapida in retea.
"Pentru Silicon Valley, aparitia Netscape a fost un lucru foarte ciudat. Era o intreprindere care nu realiza profituri, care dezvolta un produs oferit gratuit si care a reusit totusi sa obtina finantare si sa se lanseze la bursa", isi aminteste Brandt.
Listarea la bursa a firmei (care a avut loc la 8 august 1995) a fost un veritabil triumf. La sfarsitul primei zile de tranzactionare, Netscape valora 4,2 miliarde de dolari, de 92 de ori mai mult decat evaluarea oficiala in momentul listarii. In numai 24 de ore, fondatorii companiei devenisera miliardari.
Modelul Netscape
"In acel moment, investitorii din regiune au inceput sa creada efectiv ca este posibil sa creeze o companie, sa stabileasca o marca, sa creasca fara beneficii, sa scoata rapid firma la bursa si sa isi recupereze investitia", declara Franklin Johnson, care, la cei 72 de ani ai sai, este unul dintre analistii care cunosc cel mai bine evolutia zonei.
Netscape a reprezentat un model pentru sute de companii, multe dintre acestea puse pe picioare de intreprinzatori care stiau foarte bine ca nu au nici o sansa de a obtine profituri intr-un viitor previzibil.
"Atunci cand rata macane, trebuie sa-i dai de mancare, iar in acest caz ratele erau pietele de capital", explica Johnson, pentru a justifica aviditatea investitorilor.
In realitate s-a ajuns la crearea unui cerc vicios. In Silicon Valley erau pompate in fiecare luna sume fabuloase. Regiunea a atras in scurt timp numerosi tineri, unii dintre ei abia iesiti de pe bancile facultatilor, care doreau pur si simplu sa devina miliardari peste noapte.
Acestia erau impulsionati de investitori dispusi sa aloce sume cu multe zerouri pentru orice idee, indiferent cat de plauzibila ar fi fost.
Asa s-a creat faimosul "balon de sapun", care s-a spart in cele din urma sub presiunea comunitatii financiare de pe Wall Street. Cifrele sunt revelatoare. Intre 1996 si 2000 in Silicon Valley au aparut aproximativ 250.000 de milionari in dolari iar numarul locurilor de munca a crescut in fiecare an cu circa 5% - o cifra absolut "nesustenabila", potrivit estimarii majoritatii analistilor.
Pretul birourilor si cel al locuintelor a explodat efectiv. Cu toate acestea, anul trecut companiile din regiune aveau nevoie de peste 160.000 de specialisti.
Cat timp "masina de creat miliardari" a functionat, nu a existat nici o problema. Desi toata lumea stia ca blocajul va surveni curand, nimeni nu era dispus sa fie primul care sa abandoneze cursa.
Apoi a avut loc schimbarea de directie. In decurs de numai cateva luni, Alan Greenspan, presedintele Rezervei Federale a Statelor Unite, a majorat de trei ori succesiv ratele dobanzilor. "In acel moment, fondurile de investitii cu capital de risc au facut prima schimbare de strategie, solicitand dotcom-urilor sa obtina profituri inainte de a plasa noi sume in dezvoltarea acestora", declara Johnson.
Pierderi si falimente
A urmat o degringolada generala. Bursa Nasdaq a pierdut anul trecut 39% din valoarea sa. In decurs de numai cateva luni peste 200 de companii lansate pe Internet si-au incetat activitatea, majoritatea acestora avand sediul in California.
Lansarile la bursa au incetat aproape complet iar ritmul fuziunilor si achizitiilor a scazut la nivelul atins in 1998. Analistii considera insa ca aceasta schimbare era necesara, chiar daca multi dintre ei sustin ca "picajul" putea fi inlocuit cu o "aterizare lina".
Sfarsitul "exuberantei dotcom" a lasat cicatrici adanci in Silicon Valley. Multi intreprinzatori au ajuns la faliment pentru ca au fost convinsi ca "stock optiunile" lor valorau cu adevarat ceva.
Pentru autoritatile locale, problema cea mai grava a constituit-o faptul ca liceenii din regiune au inceput sa abandoneze studiile, din dorinta de a deveni cat mai rapid oameni de afaceri. In ultimii ani, Silicon Valley a ajuns sa produca mai multi analfabeti decat specialisti.
ai totusi, in pofida acestor schimbari radicale, regiunea continua sa fie cea mai dinamica zona a Statelor Unite. In decursul ultimelor 12 luni, investitiile locale au depasit 17 miliarde de dolari (echivalent cu jumatate din Produsul Intern Brut al Romaniei).
Economistul Stephen Cohen explica aceasta revolutie: "Economia bazata pe Internet presupune milioane de schimbari la nivel microeconomic, al caror efect abia acum incepem sa-l evaluam", declara economistul Stephen Cohen.
De la Valea Minunata la Valea Siliconului
La inceputul secolului XX, regiunea cuprinsa intre golful San Francisco, muntii Santa Cruz si lantul muntos Coast Range era denumita de localnici "the Valley of Heart's Delight", datorita numeroaselor livezi si gradini din regiune.
Schimbarea de decor avea sa aiba loc la scurt timp dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial. Pe atunci, Universitatea Stanford - aflata la cateva zeci de kilometri de San Francisco - se confrunta cu serioase probleme financiare.
Conducerea institutiei a incercat sa depaseasca aceasta situatie inchiriind pe o perioada de 99 de ani o parte din terenul aflat in proprietatea sa. In realitate, universitatea ar fi dorit sa vanda pur si simplu terenul respectiv, a carui suprafata se ridica la peste 40 de kilometri patrati, insa acest lucru nu era posibil din cauza unei prevederi impuse de fondatorul institutiei.
Totusi, solutia inchirierii s-a dovedit cat se poate de profitabila. Scopul era acela de a crea un parc tehnologic in care absolventii universitatii ar fi putut sa-si gaseasca usor un loc de munca pe masura pregatirii lor. Primul contract a fost semnat in 1951 de compania Varian Associates, urmata, in 1953, de Eastman Kodak, General Electric, Lockheed si Hewlett-Packard.
Astfel au fost puse bazele complexului Stanford Industrial Park - nucleul viitorului Silicon Valley. De-a lungul deceniilor, zona a ajuns sa fie "cea mai importanta concentrare de materie cenusie de pe planeta", contribuind cu apoape 25% la Produsul Intern Brut al Californiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
