O data cu trecerea la capitalism, statele din Est au devenit otinta atractiva pentru marile corporatii, banci si investitoristraini care au descoperit aici o mina de aur: o piata imensa dedesfacere pentru produsele occidentale si forta de munca ieftina.Pentru cele mai multe din aceste state, viata nu fusese niciodataatat de "roz". Investitiile straine si comertul international, careau devenit principalul motor de crestere pentru economiile dinregiune, au inflorit in momentul in care anii tulburi ai tranzitieiau trecut, iar Estul s-a acomodat cu principiile economiei libere,scrie Financial Times.
Timp de aproape douazeci de ani aceste economii au crescut multmai repede decat economiile dezvoltate din Vest si pareau pregatitesa le prinda din urma.
"Nivelul de bunastare in randul polonezilor nu a fost niciodatamai ridicat, slujbele nu au fost niciodata mai multumitoare,locuintele si masinile mai bune si ambitiile niciodata mai mari",spune Pawel Adamowicz, primarul orasului polonez Gdansk.
Aderarea la Uniunea Europeana si la NATO le-a asiguratsecuritatea si a determinat si mai multi investitori straini savina in regiune. In cele doua decenii de avans, standardele deviata au crescut cu 50%, iar speranta de viata a urcat cu patruani, pana la o medie de 75 de ani.
Calatoriile in strainatate, candva un privilegiu rar, au coboratin rang si sunt acum accesibile unui numar mare deest-europeni.
Tranzitia are si efecte negative
In pofida tuturor acestor evolutii "fericite" ce au avut loc inultimii 20 de ani, societatile se confrunta cu numeroase provocari- discrepante intre veniturile celor mai bogati si celor mai saracioameni, lipsa de incredere in institutiile publice si cel maiimportant incapacitatea de a imbratisa mostenirea lasata decomunism.
Perioada de crestere a luat insa sfarsit brusc. Regiunea a fostputernic afectata de recesiunea mondiala, in acest an ProdusulIntern Brut al regiunii fiind asteptat sa scada cu 3,5%.
Tocmai factorii care contribuisera la cresterea regiunii auajuns sa o scufunde. Prezenta bancilor straine in Est a fostprincipala problema. Acestea ajunsesera sa detina cea mai mareparte a sectoarelor bancare din statele central-estice. Criza de pepiata creditelor i-a facut pe creditorii care pana nu de multacordau imprumuturi pe banda rulanta sa isi inchida portile.Paralizarea sistemului bancar a condus la inghetarea productiei,care la randul sau a ajutat la cresterea somajului.
Inapoi la FMI si Banca Mondiala
Ca intr-un joc de domino, aceste economii se adanceau din ce ince mai mult in criza. Ajutoarele internationale venite de la FMI,Banca Mondiala sau BERD, institutii care au ajutat tarile dinregiune sa treaca cu bine peste anii de tranzitie, au fost si dedata aceasta cele care au impiedicat un colaps al economiilor unortari precum Ungaria, Romania sau Ucraina.
Cele mai noi membre ale Uniunii Europene se obisnuisera cu ratede crestere de peste 5% pe an. Estimarile pesimiste care vorbesc deo contractare puternica a economiilor estice spulbera visele caaceste state ar mai putea prinde prea curand din urma Vestul inceea ce priveste standardele de viata.
"Principala problema nu este recesiunea, ci ritmul lent decrestere pe viitor. Anii pe care ii pierdem acum nu se vor maiintoarce niciodata", spune Laszlo Csaba, profesor de politica laUniversitatea Central Europeana.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
