Grecia ar putea avea nevoie de un ajutor suplimentar de zece miliarde de euro de la partenerii din zona euro, dar nu se aşteaptă ca împrumutului să-i fie ataşate noi condiţii de austeritate, a afirmat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras pentru o publicaţie elenă. El dă astfel contur celui de-al treilea pachet de bailout destinat Greciei, o economie împotmolită de şase ani în recesiune şi salvată de două ori de la faliment cu împrumuturi externe de 240 de miliarde de euro. „Dacă Grecia ar avea nevoie de sprijin suplimentar, acesta ar fi de aproximativ zece miliarde de euro, mult mai mic decât programele anterioare“, a spus Stournaras pentru publicaţia Proto Thema, preluată de Thomson Reuters.
Economia elenă a supravieţuit cu bauilout-uri de la zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, unu acordat în mai 2010 şi unu stabilit în februarie 2012. Orice alt bailout ar veni „fără condiţii noi“ deoarece Grecia şi-a asumat deja angajamente de austeritate până în 2016, a menţionat ministrul, adăugând că „nu se pune problema“ unui nou haircut al datoriei ţării. În 2012, datoria Greciei faţă de creditorii privaţi a fost redusă cu 107 miliarde euro.
Atena are în faţă un deficit de finanţare de 11 mld. euro pentru perioada 2014-2015 în condiţiile în care actualul program de bailout se încheie în prima jumătate a anului viitor iar partenerii din zona euro au promis că vor ajuta ţara până când aceasta va reuşi să se finanţeze sustenabil de pe pieţele externe.
Ministrul german de finanţe a stârnit controverse spunând că Atena va avea nevoie de un nou ajutor după 2014, dar într-un interviu acordat vineri a indicat că sumele implicate vor fi „mult mai mici decât cele anterioare“.
Comentariile ministrului, mâna dreaptă a cancelarului Angela Merkel, vin într-o perioadă delicată pentru partidul său deoarece Germania în septembrie va trece prin alegeri generale. Germania este cea mai mare economie europeană şi până acum ţara cu cele mai mari contribuţii la programele de asistenţă ale ţărilor din zona euro lovite de criză. Electoratul german se teme că orice alt bailout sau altă ştergere a datoriilor va avea ca efect creşterea taxelor şi reducerea puterii lor de cumpărare.
Duminică, Merkel a respins hotărât o nouă ştergere a datoriilor Greciei, dar a lăsat deschisă opţiunea unui ajutor suplimentar.
„Haircut-ul ar putea declanşa un efect de domino al incertitudinii care ar tăia apetitul investitorilor privaţi pentru afaceri în zona euro“, a spus ea într-un interviu acordat revistei Focus.
Pentru a face pe placul creditorilor internaţionali, guvernul Greciei a aprobat ieri transferarea a 12.500 de funcţionari, până la sfârşitul lunii septembrie, pentru restructurarea sectorului public în vederea reducerii costurilor, măsurile provocând noi nemulţumiri sociale, potrivit AFP.
„Am aprobat deciziile finale pentru ca ţara să poată respecta calendarul stabilit cu troica UE-BCE-FMI şi să transferăm 12.500 de funcţionari până la sfârşitul lunii septembrie“, a declarat Kyriakos Mitsotakis, ministrul Reformei şi Administraţiei Publice, la sfârşitul unei reuniuni interministeriale condusă de premierul Antonis Samaras.
Grecia s-a angajat în faţa creditorilor internaţionali să transfere în total 25.000 de funcţionari pe alte posturi bugetare până la sfârşitul acestui an şi să concedieze în aceeaşi perioadă 4.000 de persoane, în vederea reducerii cheltuielilor publice. La sfârşitul lunii iulie, guvernul a transferat 4.000 de funcţionari, care fac parte din numărul total de 12.500, cei mai mulţi în sectorul educaţiei.
Grecia ar putea reveni pe pieţele de finanţare anul viitor
Grecia ar putea reveni pe pieţele de finanţare pentru a tatona terenul în a doua jumătate a anului viitor dacă economia ţării începe să crească în primul semestru şi înregistrează surplus bugetar primar, a declarat ministrul grec de finanţe Yannis Stournaras (foto) pentru o publicaţie germană.
„Acesta ar fi un mare succes care ne-ar permite să testăm piaţa cu o nouă emisiune de obligaţiuni în a doua jumătate a anului 2014“, a spus Stournaras într-un interviu acordat Handelsblatt.
Întrebat dacă suma licitată ar putea fi cuprinsă între trei şi cinci miliarde de euro, ministrul a răspuns că emisiunea ar putea fi chiar mai mică.
El a asigurat că Grecia nu are nevoie de o nouă ştergere a datoriilor doarece îşi poate reduce povara prin alte mijloace, precum condiţii mai relaxate pentru actualul program de bailout.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.08.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
