Statele Unite ar putea plati un pret foarte mare pentru a se elibera din labirintul economic si financiar pe care il traverseaza: o implicare mai mare a statului in economie, o inflatie galopanta si o saracire vizibila a tarii, scrie Bloomberg.
O asemenea situatie ar insemna o intoarcere la 180 de grade fata de tendinta inregistrata in ultimele doua decenii, cand Washingtonul a demolat mare parte din constrangerile aplicate pietei, Fed a reusit sa mentina inflatia in limite rezonabile, iar consumatorii americani au profitat din plin de bunastarea creata de cresterea preturilor locuintelor si de ieftinirea importurilor.
"Inflatia din Statele Unite ar putea accelera pana la 4-5%", spune Kenneth Rogoff, profesor la Harvard University si fostul economist-sef al Fondului Monetar International. "Dolarul isi va continua declinul si ar putea ramane la un nivel scazut pentru o perioada indelungata. In plus, autoritatile ar putea inaspri semnificativ reglementarile economice", a adaugat el.
Iar semnele potrivit carora o asemenea situatie este foarte probabila isi fac deja simtita prezenta. Presedintele Fed Ben Bernanke anunta saptamana trecuta o revizuire in crestere a ratei inflatiei, in conditiile in care banca centrala a redus dobanda de referinta cu inca 0,75% si a inceput acordarea de imprumuturi directe firmelor de pe Wall Street. De asemenea, autoritatile americane au inceput demersurile pentru extinderea controlului autoritatilor de reglementare a pietei financiare.
In acelasi timp, consumatorii americani simt ca situatia economica a tarii se deterioreaza constant. Studiile arata ca peste 45% dintre acestia se asteapta ca veniturile lor ajustate la inflatie sa coboare in urmatorul an. Acesta este cel mai ridicat nivel de pesimism de la inceputul anilor '90 incoace.
"Numarul pesimistilor este pe cale de a-l depasi pe cel al optimistilor", spune Lynn Franco, cel care realizeaza sondaje de opinie lunare pentru organizatia Conference Board din New York. "Asteptarile consumatorilor se afla la cel mai coborat nivel din ultimii 17 ani", a adugat ea.
Inasprirea situatiei economice, spun economistii, nu reprezinta altceva decat factura pe care americanii va trebui sa o plateasca pentru anii de prosperitate, in care au trait peste propriile lor puteri. In ultimii cincisprezece ani, cererea venita din partea consumatorilor a depasit, in medie, cu 0,3% rata de crestere economica a Statelor Unite.
"In ultima perioada am cheltuit mai mult decat economia putea produce", spune fostul presedinte al Fed Paul Volcker. "Asadar, am devenit din ce in ce mai dependenti de banii proveniti din afara Statelor Unite", a adaugat el.
Iar in spatele aceste explozii a pietei de creditare s-a aflat cresterea preturilor activelor: mai intai avansul puternic al burselor de la sfarsitul anilor '90, iar mai apoi explozia pietei imobiliare. Acum insa, cresterea puternica de pe aceste segmente s-a transformat intr-un bubble, preturile locuintelor prabusindu-se cu 9,1% in decembrie anul trecut fata de perioada similara din 2006.
Fostul oficial al Fed Edwin Truman vede in situatia actuala o reintoarcere la "stagnarea" de la inceputul anilor '90. In acea perioada, cererea venita din partea consumatorilor a inregistrat o crestere semnificativ inferioara cresterii economice, un factor de compensare fiind reprezentat de exporturi.
De asemenea, si in acest moment exporturile pot reprezenta un factor de compensare important, fiind impulsionate de deprecierea puternica a monedei americane. In ultimele sase luni, dolarul a coborat cu 10% in fata monedei unice europene si cu 15% in fata yenului. Mai mult, Allen Sinai - economistul-sef al Decision Economics - previzioneaza un declin mult mai accentuat al monedei americane, care ar putea ajunge la 1,70-1,75 $/euro.
Insa deprecierea dolarului ameninta sa sporeasca presiunile inflationiste, prin cresterea costurilor bunurilor din import. Preturile produselor din import, exceptand pretul petrolului, au urcat in februarie cu 4,5% fata de aceeasi perioada din 2006, inregistrand cel mai rapid ritm de crestere din ultimii doisprezece ani.
"Presiunile inflationiste vin inspre noi dintr-o multime de directii", spune Kenneth Rogoff de la Harvard University. Iar David Dillon, directorul executiv al lantului de supermarketuri Kroger, pare sa impartaseasca acelasi punct de vedere. "Nu cred ca presiunile inflationiste se vor retrage prea curand", declara recent seful celui mai mare lant de retail din Statele Unite.
Rogoff spune, de asemenea, ca Fed a lasat deoparte temerile privind cresterea inflatiei, concentrandu-se asupra pericolului recesiunii si asupra turbulentelor de pe piata financiara. "Institutia a fost prinsa in interiorul crizei financiare si a alimentat piata financiara cu sume impresionante de bani", a declarat Roggoff, adaugand ca "presiunile inflationiste sunt pe cale de a deveni incontrolabile".
Cresterea ratei inflatiei este o consecinta neintentionata a eforturilor Fed de a combate criza financiara, insa aceasta ar putea ajuta la mentinerea ratei somajului sub nivelul de 5%, cat s-a inregistrat pentru o perioada lunga de timp. In februarie rata somajului a ajuns la 4,8%.
Iar in aceste conditii, sporirea semnificativa a rolului statului in economie pare sa fie urmatorul pas. In acest sens, Fed a acordat un imprumut de 30 mld. $ JP Morgan pentru a ajuta banca sa finalizeze achizitia Bear Stearns. Mai mult, secretarul Trezoreriei, Henry Paulson, a abandonat planul privind inghetarea dobanzilor cu rate ajustabile prin intermediul acordurilor voluntare intre creditori, militand pentru o serie de masuri care sa permita debitorilor aflati in dificultate sa-si renegocieze termenii din contractele de creditare.
In acelasi timp, Robert Rubin, fostul secretar al Trezoreriei, spune ca toate optiunile ar trebui luate in calcul. "Chiar iau in serios posibilitatea ca finantele publice sa fie folosite intr-o forma sau alta pentru rezolvarea acestei crize", a declarat el recent.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
