Pe fondul turbulentelor cauzate, in principal, de investitiile in instrumente financiare complexe, reintoarcerea la sistemul financiar clasic pare foarte tentanta, dar un asemenea pas s-ar putea dovedi gresit din moment ce sistemul acesta presupune majorarea costurilor de creditare si un ritm mai slab de crestere economica, scrie International Herald Tribune.
Efectele declansate de prabusirea pietei mondiale de creditare au generat o serie de discutii referitoare la intoarcerea spre sistemul traditional, in care bancile acordau imprumuturi dupa o serie de reguli rigide, iar riscurile erau in mare parte atent evaluate si eliminate.
Actuala criza financiara "va pune si mai multa presiune asupra bancilor pentru a se comporta intr-o maniera similara celei a bancilor din trecut", a declarat Hector Sants, seful Autoritatii Fiscale Britanice. "Nu cred ca piata se va mai intoarce la operatiunile care au facut posibila actuala criza", a adaugat el. Exista posibilitatea ca oficialul britanic sa aiba dreptate, ceea ce ar usura semnificativ munca agentiilor de supraveghere fiscala, insa o astfel de schimbare ar avea o serie de implicatii serioase asupra costurilor de creditare, care ar afecta pe toata lumea - de la consumatorii obisnuiti pana la marile corporatii.
Sants s-a referit la un sistem de tipul "creeaza si distribuie", sistem care a capatat amploare in ultimii ani, in momentul in care bancile au realizat ca acesta le ofera un grad de profitabilitate ridicat. Prin intermediul unui astfel de sistem, bancile acordau imprumuturi, iar drepturile detinute pentru aceste imprumuturi, in loc sa fie pastrate, erau distribuite altor jucatori din sistem.
De exemplu, bancile acordau credite pesoanelor fizice sau corporatiilor folosind o serie de expertize si informatii despre clientii lor, credite care erau transformate in pachete de instrumente financiare pe care le vindeau investitorilor. Acest sistem le-a permis fondurilor de hedging, fondurilor de pensii sau oricaror alti investitori sa se concentreze asupra achizitionarii de instrumente financiare care se potriveau cel mai bine riscurilor la care acestia erau dispusi sa se expuna sau gradului de profitabilitate dorit. Asta cel putin in teorie.
In practica insa, sistemul a mers dincolo de limitele normale, determinand aparitia unei serii de credite neperformante, ceea ce i-a impulsionat pe investitori sa renunte la achizitionarea de instrumente financiare bazate pe credite. Cu alte cuvinte, sistemul a fost caracterizat de lacomie si erori, acuzatiile pentru aceasta situatie fiind indreptate impotriva bancilor, agentiilor de rating, investitorilor, dar si autoritatilor fiscale, care au esuat in a aplica un control mai strict asupra pietei. Totusi, acestui sistem nu i se poate reprosa un singur lucru - faptul ca a fost eficient. Renuntarea la acesta ar putea insemna o miscare in mai multe directii, insa principalul efect ar fi cresterea costurilor de creditare, in conditiile in care bancile vor percepe dobanzi ridicate pentru a-si putea reface rezervele de lichiditate. Nici macar simplificarea sistemului folosit in ultimii ani nu ar putea garanta reducerea costurilor de creditare.
Iar in conditiile in care incredrea in agentiile de rating si in banci nu va putea fi reconstruita, investitorii vor angaja din ce in ce mai multi specialisti pentru a face cercetare de piata, ceea ce va conduce implicit tot la o crestere semnificativa a costurilor.
"Rezultatul indepartarii de sistemul actual se va traduce intr-o crestere a responsabilitatilor bancilor, care nu vor mai fi capabile sa acorde un volum foarte mare de credite", spune Richard Portes, profesor la London Business School. "Iar procesul de creditare va fi, prin urmare, mai putin eficient", a adaugat el.
Exista insa - in conditiile unor astfel de previziuni sumbre - vreo alternativa de pe urma careia sa poata beneficia economia in ansamblu? Da, spune Portes - autorul unui studiu privind stabilitatea financiara internationala -, considerand ca potrivit un sistem in care agentiile de rating sa fie platite de catre investitori, nu de catre banci si in care institutiile financiare sa fie incurajate in a pastra o parte cat mai mare din creditele pe care le furnizeaza.
Insa intoarcerea catre sistemul clasic - care presupune costuri ridicate si incetirea ritmului de crestere economica - nu este in nici un caz solutia la care ar trebui sa se recurga, concluzioneaza autorul raportului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
