Premierul ungar Viktor Orban a caracterizat ca "nedreaptă şi ilegală" decizia Comsiei Europene de a pedepsi statul cu tăierea fondurilor de coeziune pentru că nu respectă obiectivele de deficit bugetar impuse de Uniunea Europeană, ţinte care cu greu sunt atinse de doar câteva ţări din zona euro. În Spania, premierul Mariano Rajoy a concluzionat că ar echivala cu "sinuciderea" reducerea deficitului bugetar de la 8% din PIB la 4,4% din PIB anul acesta, aşa cum cere UE.
CE a propus săptămâna trecută, în premieră în istoria UE, îngheţarea a aproape 500 de milioane de euro din fondurile de coeziune, o formă de ajutor pentru statele sărace ale UE destinată în principal dezvoltării infrastructurii, alocate pentru 2013. Premierul Orban consideră că CE tratează dur o ţară care, deşi nu face parte din zona euro, a făcut tot ce a putut pentru a consolida bugetul, scrie portfolio.hu.
Aproape toate statele membre ale UE, inclusiv România, sunt în prezent sub procedura de deficit excesiv din cauza deficitelor bugetare care depăşesc pragul de 3% din PIB acceptat de UE. Însă Ungaria a înregistrat anul trecut un excedent bugetar de 3,5%. Reproşul Comisiei este că la acest excedent s-a ajuns prin măsuri excepţionale.
Orban a subliniat că deficitul va fi anul acesta mai mic de 3% din PIB. În 2011, doar patru din cele 17 state din zona euro s-au încadrat în ţintele de deficit ale UE.
Ungaria ar fi trebuit să primească 1,7 miliarde de euro (1,7% din PIB) în fonduri de coeziune în 2013, din totalul de 8,6 miliarde de euro alocat pentru 2007-2013. Fondurile îngheţate sunt mici, însă faptul că Ungaria a fost penalizată reprezintă un element negativ pentru perspectiva ratingului ţării, a anunţat Moody's.
"Absenţa unei treimi din fondurile aşteptate de Ungaria va exacerba dificultăţile ţării în atingerea ţintelor de deficit şi va frâna creşterea economică", se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.
Spania refuză "sinuciderea" prin austeritate
Pentru Spania, respectarea obiectivului de deficit bugetar cerut de "puritanii" europeni ar necesita reduceri de cheltuieli suplimentare de până la 50 de miliarde de euro, ceea ce ar accelera picajul economic şi social cu care statul deja se confruntă. FMI anticipează pentru anul acesta scăderea PIB-ului cu 1,7%. Rata şomajului ar urca mult peste 25%, numărul şomerilor urmând a se situa la şase milioane, scrie The Telegraph.
"Să reduci deficitul cu aproape patru puncte procentuale într-un an ar avea efectul unui şoc depresionar într-o economie anemică. Am ajuns la un punct în care impozitele ucid impozitarea. Această terapie devine fatală. La 60 de ani de la sfârşitul războiului, Germania este pe cale să fie văzută din nou ca inamicul cel mai mare", apreciază Josep Borrell, fost preşedinte al Parlamentului European. El avertizează că atmosfera ostilă se propagă pe un continet divizat într-un Nord bogat şi înfloritor şi un Sud în pericol de a fi redus la stadiul de protectorat.
"Dacă se continuă aşa, proiectul european va fi distrus", a conchis Borrell. Austeritatea este întâmpinată cu proteste tot mai violente, atât în Spania, cât şi în Grecia, un stat care resimte din plin tirul austerităţii impuse de finanţatorii internaţionali. Un tratament asemănător celui grecesc în Spania ar provoca revolte de amploare precum cele cu care s-a confruntat Bonaparte în 1808, notează The Guardian.
Spaniolii sunt îndreptăţiţi să se simtă lezaţi de retorica egoistă a Nordului. Spania nu a încălcat niciodată regulile Tratatului de la Maastricht referitoare la datorii, ceea ce nu se poate spune despre Germania sau Franţa. În timpul boom-ului economic, bugetul spaniol mergea pe un surplus de 2% din PIB. Însă creditarea privată a scăpat de sub control printre altele deoarece BCE a ratat ţinta de inflaţie în fiecare lună timp de aproape 9 ani şi a majorat masa monetară pentru a ajuta Germania. Această politică s-a dovedit toxică pentru economia iberică, în plină expansiune, care a fost inundată cu capital din Europa de Nord pe care nu-l putea opri din cauza regulilor UE.
Răspunsul Europei la cererea lui Rajoy de relaxare a ţintei de deficit bugetar este, până acum, o inflexibilitate de fier.
"Retragerea ţintelor ar atrage imediat reacţia pieţelor", a declarat şeful BCE Mario Draghi.
O scrisoare semnată de premierul italian Mario Monti şi de liderii altor state din UE prin care aceştia cer renunţarea la austeritatea autodistructivă marchează un capitol important în istoria crizei europene. Ceea ce este necesar pentru salvarea Sudului pune în pericol Nordul. Economia Germaniei s-ar supraîncălzi, iar inflaţia ar accelera. Cea mai mare economie europeană refuză cu înverşunare orice formă de colectivizare a datoriilor, iar statele latine văd în discuţiile despre solidaritate în zona euro simple vorbe goale.
"Era reînarmării economice naţionale în Europa a început", conchide The Telegraph.
Forintul este de la începutul anului moneda cu cele mai bune performanţe din lume
Încrederea în economia ungară a urcat în februarie la maximul ultimelor cinci luni, după ce în luna anterioară s-a aflat la minimul ultimilor doi ani, în condiţiile în care premierul Viktor Orban s-a angajat să facă eforturi pentru a ajunge cât mai rapid la un acord de finanţare cu UE şi FMI. Negocierile au fost întrerupte intempestiv în decembrie din cauza unei legi adoptate de guvern care reduce independenţa băncii centrale, scrie Bloomberg.
Forintul s-a apreciat cu 9,1% de la începutul anului, ceea ce face ca moneda ungară să fie cel mai bun performer din lume de pe piaţa valutară. În a doua jumătate a anului trecut, forintul s-a depreciat cu 16%, cel mai mare declin din lume în acea perioadă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
