Grupul bancar elvetian UBS a raportat a doua pierdere trimestriala ca urmare a reducerii valorii contabile a activelor in valoare de 19 miliarde de dolari (12 miliarde de euro), devenind banca europeana cu cele mai mari pierderi cauzate de problemele financiare din SUA, scrie Bloomberg. De asemenea, banca a anuntat ca presedintele Marcel Ospel va demisiona.
Banca va vinde din nou actiuni pentru a strange capital suplimentar in valoare de 15 miliarde de franci elvetieni (9,6 miliarde de euro), dupa ce a strans deja fonduri in valoare de 13 miliarde de franci elvetieni (8,2 miliarde de euro) de la investitori din Singapore si Orientul Mijlociu. Reducerea valorii contabile a activelor va genera o pierdere in primul trimestru al acestui an de 12 miliarde de franci elvetieni (7,62 miliarde de euro) si reduceri aditionale de personal, conform declaratiei oficialilor bancii.
Ospel, care acum zece ani a participat la formarea USB in urma unei fuziuni, va fi urmat la conducerea institutiei de Peter Kurer. Banca elvetiana se va alatura Citigroup si Merrill Lynch in incercarea de a face un al doilea apel la investitori pentru a-si mari capitalul.
"Faptul ca ultimele evenimente legate de UBS sunt reducerea valorii contabile a activelor si o noua majorare de capital ar trebui sa ne bucure intr-o anumita masura, pentru ca inseamna ca se ocupa de problemele pe care le au. Totusi, nu putem afirma ca se intrevede o lumina la capatul tunelului", a spus Yoshihisa Okamoto, manager de fonduri la Mizuho Asset Management.
Valoarea de piata a UBS a scazut cu 45% anul acesta, ajungand la 59,8 miliarde de franci elvetieni (37,9 miliarde de euro). Reducerea valorii contabile a activelor din primul trimestru a depasit estimarea de 11 miliarde de dolari (7 miliarde de euro) a analistilor de la banca de investitii Merrill Lynch si de la fondul de investitii Oppenheimer.
Pagubele au insemnat pana acum pierderea locurilor de munca pentru fostul director executiv Peter Wuffli, directorul financiar Clive Standish si seful diviziei de investitii bancare Huw Jenkins. Ultima majorare de capital a fost coordonata de Ospel, in varsta de 58 de ani, despre care se credea ca va fi reales in cadrul sedintei generale anuale de pe data de 23 aprilie pentru un mandat scurt, de un an.
"Imi asum intreaga responsabilitate pentru situatia actuala a bancii. Cu masurile pe care le-am luat deja, propunerile pe care le inaintam si faptul ca am invatat din greselile trecute, cred ca mi-am adus toate contributiile necesare pentru a scoate banca din impas", a spus Ospel, aflat la conducerea UBS din luna aprilie a anului 2001.
Tot el a stat si la baza fuziunii dintre Swiss Bank si Union Bank of Switzerland.
De-a lungul timpului, Ospel si-a consolidat pozitia in cadrul bancii chiar si atunci cand colegii lui plecau din cauza falimentului fondului de hedging Long-Term Capital Management in 1998 sau dupa falimentul Swissair Group in 2001.
Pierderea UBS din ultimul trimestru al anului trecut, de 12,5 miliarde de franci elvetieni (7,9 miliarde de euro), a fost cea mai mare inregistrata vreodata de o banca europeana, iar directorul executiv Marcel Ronher a declarat ca anul 2008 va fi "unul dificil".
Analistii au estimat ca banca elvetiana va inregistra o scadere a valorii activelor de pana la 10 si 20 de miliarde de franci in acest an (10,03 - 20,03 miliarde de dolari).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
