Bancile grecesti sunt mai dependente de imprumuturile de laBanca Centrala Europeana (BCE) decat institutiile similare din altestate europene, primind de la institutie - care inca acceptaobligatiunile emise de stat drept gaj - 65 de miliarde de euro inprimul trimestru al acestui an, fata de 40 mld. euro in tot anul2009, potrivit IOBE, un think-tank de la Atena.
Desi luna trecuta presedintele BCE Jean-Claude Trichet a ajutatcreditorii din Grecia, prelungind regulile de utilizare agarantiilor pana anul viitor, acest sprijin ar putea sa aiba uncost.
Potrivit noului cadru legislativ, care va intra in vigoare in2011, pentru bancile elene va fi mai scump sa primeasca de la BCEfonduri garantate cu obligatiuni de stat, din cauza ratingului slabal tarii.
Din momentul in care Banca Centrala Europeana a relaxat regulilede finantare in timpul crizei financiare, doua dintre principaleletrei agentii de rating au modificat in scadere ratingulGreciei.
Odata cu paralizarea procesului de creditare, bancile elene auinceput sa se bazeze pe fondurile foarte ieftine ce erau oferite deBanca Centrala Europeana si au utilizat obligatiunile emise destatul grec ca garantie pentru imprumuturile contractate. Intretimp, acestea au inceput sa devina din ce in ce mai neinteresantepentru investitori in conditiile actualei crize, si astfelrandamentul lor a ajuns la peste 6%, dublu fata de randamentulbund-urilor germane, considerate titluri de referinta.
Solutia: banii de la stat
Inca de anul trecut existau discutii potrivit carora deficitulbugetar record si ratingul de tara care risca sa fie din nouretrogradat ar putea convinge BCE sa nu mai accepte obligatiunileelene ca garantii, sau daca ar continua a fi eligibile, costul safie mai mare.
"Scaderea pietelor grecesti (actiunile si obligatiunile - n.red.) reprezinta un avertisment pentru institutiile financiarepentru ca acestea sa nu devina prea dependente de sprijinul BanciiCentrale Europene", a spus Huw Worthington, strateg la BarclaysCapital.
Singura solutie ramane astfel statul si banca centrala de laAtena, care ar putea sa dea bancilor 17 mld. euro, restul defonduri din schema de 28 mld. euro lansata in urma cu doi anipentru a permite bancilor sa faca fata crizei financiare.
Actiunile bancilor, pe o panta descendenta
Investitorii nu au ramas indiferenti la situatia creditoriloreleni, astfel ca dupa ce bancile au cerut statului din nou sprijinfinanciar, titlurile bancilor elene s-au depreciat in linie. Osursa din sistem, care nu a dorit sa ii fie dezvaluita identitatea,a spus ca cele mai mari patru banci din Grecia - National Bank ofGreece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank - au fost cele care aucerut accesul la restul de fonduri. O decizie privind alocarea arputea fi luata pana la sfarsitul saptamanii.
Actiunile Alpha Bank au inchis sedinta de miercuri in scadere cu4,35% fata de ziua precedenta, pana la un nivel de 6,6 euro pertitlu. Comparativ cu inceputul anului titlurile au pierdut 22%. Siactiunile Piraeus au evoluat in acelasi sens, pierzand 5,66%, panala un nivel de 5,83 euro. La inceputul anului pretul unui titlu erade 7,8 euro, cu 33% peste nivelul actual. EFG Eurobank a fostprincipalul perdant insa, cu un declin al actiunilor de 7,46%, panala un pret de 6,20 euro per actiune. Vestea ca bancile au nevoie deun nou imprumut de la stat a facut ca pretul unei actiuni aNational Bank of Greece sa coboare cu 4,24%, pana la un nivel de13,76 euro.
Profituri slabe
Toti cei patru creditori importanti ai Greciei au raportatscaderi de 30-40% ale profitului in 2009, din cauza recesiunii carea afectat tara si din cauza evolutiei slabe a procesului decreditare in filialele bancii din Europa de Sud-Est. Profitul AlphaBank a fost de 366 mil. euro, in scadere cu 28,5% fata de 2008. Incazul EFG si NBG declinul a fost chiar mai puternic de 45% sirespectiv 37%, pana la un nivel de 362 mil. euro si respectiv 971mil. euro. Si Piraeus a terminat anul pe plus, cu 235 mil.euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
