Banca centrală a zonei euro, rămasă în urma Fed în lupta cu inflaţia, a majorat ieri dobânzile de politică monetară cu 25 de puncte de bază, aducându-le la cele mai ridicate cote din ultimele două decenii, şi a indicat că va face la fel şi luna viitoare deoarece inflaţia este încă periculos de puternică. Lupta va continua până când scumpirile revin la niveluri sănătoase pentru economie. Aceasta înseamnă că dobânzile vor rămâne sus mai mult timp, aşa cu inflaţia se menţine prea puternică prea mult timp.
Rezerva Federală americană, cea mai puternică bancă centrală a lumii, a decis să se oprească o lună din cea mai agresivă campanie de creşteri de dobânzi din ultimele patru decenii doar pentru a-şi lua avânt pentru lunile următoare. Şeful instituţiei, Jerome Powell, vede cel puţin două noi runde de majorări până la sfârşitul anului, una posibil chiar în iulie, iar investitorii cred că până anul viitor banca nu va inversa cursul efectuând reduceri de dobânzi.
Prin urmare, banca centrală a SUA dă impresia că este hotărâtă să continue lupta cu scumpirile, dar şi că inflaţia a rămas, aşa cum a fost de la început, mai greu de adus sub control decât se anticipa. Aceasta înseamnă că dobânzile vor rămâne sus mai mult timp, dar şi că este probabil ca acţiunile Fed contra inflaţiei să tragă economia americană în recesiune. Zona euro a intrat deja în recesiune în primul trimestru, iar inflaţia este mai puternică decât în SUA.
Banca Centrală Europeană nu poate face mai puţin decât face Fed, astfel că a majorat în şedinţa de politică monetară de ieri din nou dobânzile, aşa cum se şi aştepta toată lumea. Marea întrebare este cât timp va mai face acest lucru. Preşedinta BCE Christine Lagarde a spus că urmează o nouă rundă de majorări în iulie. Banca nu va face pauză, aşa cum a făcut Fed. Ce decizii vor fi luate după aceea, nu se poate şti de pe acum.
„Perspectivele de creştere economică şi de inflaţie rămân foarte incerte“, a comentat Lagarde, atrăgând atenţia că la inflaţie contribuie, pe lângă creştarea costurilor cu energia din trecut, şi salariile şi profiturile companiilor. Pentru economie, riscurile geopolitice, inclusiv cele produse de războiul Rusiei contra Ucrainei, sunt mari. Analiştii şi investitorii cred că şi în zona euro ciclul scumpirii creditului se apropie de final. Dar nici aici nu se pune problema scăderii dobânzilor în viitorul apropiat. În SUA, Powell a indicat că cel puţin în următorii doi ani nu vor fi reduceri de dobânzi, nu până când inflaţia decelerează semnificativ.
În Marea Britanie, Mark Carney, guvernator al Băncii Angliei din 2013 până în 2020, a avertizat guvernul şi consumatorii că din cauza „schimbărilor tectonice mari din economia globală“ creditul va rămâne scump ani de zile. Banca Angliei este aşteptată să majoreze şi ea dobânzile în şedinţa de săptămâna viitoare. Fed a făcut o pauza luna aceasta pentru că a pornit mai devreme la luptă cu inflaţia şi acum aşteaptă ca majorările de dobândă efectuate până acum să-şi facă efectul sedativ asupra scumpirilor. Dobânda de referinţă pentru împrumuturi în SUA este de 5-5,25%. Inflaţia anuală a fost de 4% în mai. În Marea Britanie, rata dobânzii de bază este de 4,5%, la o inflaţie de 8,7% (aprilie). Dobânda de referinţă a BCE, cea de refinanţare, a fost dusă ieri la 4%, iar cea pentru depozite la 3,5%, cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, potivit Financial Times.
Inflaţia s-a dus la 6% în luna mai. În economiile mari, ţinta de inflaţie este de obicei 2%. Pentru banca centrală a zonei euro, care mult timp a asigurat că actualul val de inflaţie este doar unul temporar înainte de a începe să acţioneze, cu întârziere, prin creşteri de dobânzi, preţul pentru a face prea puţin este acum mai mare decât cel pentru a face prea mult, după cum a explicat luna aceasta Isabel Schnabel, membru în consiliul executiv al BCE. Aceasta înseamnă că instituţia preferă să exagereze cu majorările de dobânzi decât să le crească prea puţin şi să ramână pe cap cu o inflaţie de mare durată.
Despre ce se va întâmpla în continuare, multe depind de datele din economie, după cum a explicat preşedinta băncii, Christine Lagarde. Diferit faţă de până acum este explozia turismului pe litoralul mediteraneean. Croaţia se aşteaptă la un număr record de turişti. În Spania este de aşteptat ca numărul de vizitatori să revină la nivelurile de dinainte de pandemie. Acestea înseamnă creşterea preţurilor la cazări, transport, pachete de vacanţă şi la multe alte servicii ce ţin de turism şi energie nouă pentru inflaţie. Mark Wall, economist şef la Deutsche Bank, prognozează un sezon turistic de vară suficient de solid pentru a inversa tendinţa de scădere a presiunilor de preţ care contribuie la inflaţia de bază (care exclude preţurile volatile ale alimentelor şi energiei). De aceea creşte probabilitatea ca BCE să majoreze dobânzile cu 25 de puncte procentuale nu doar în iulie, ci şi în septembrie. Alţi observatori spun că după această săptămână BCE va mai majora dobânzile o singură dată în acest an în condiţiile în care dezbaterile vor înclina spre protejarea creşterii economice. Creşterile de dobânzi, prin scumpirea creditului, descurajează consumul şi frânează inflaţia, dar reduc energia creşterii economice. Economiştii de la BCE se aşteaptă ca inflaţia medie să scadă de la 5,4% anul acesta la 3% în 2024 şi la 2,2% abia în 2025. Toate aceste estimări sunt cu 0,1 puncte procentuale mai mari decât cele anterioare. Astfel, aceste prognoze arată că inflaţia va rămâne prea sus prea mult timp. În schimb, prognozele de creştere economică au fost diminuate uşor. În evaluarea lor trebuie avut în vedere că de la izbucnirea pandemiei proiecţiile privind economia şi inflaţia au fost foarte imprecise.
