Banca Centrala Europeana (BCE) este supusa unor presiuni in vederea reducerii dobanzilor, argumentele principale fiind incetinirea cresterii economice si ratele mari ale somajului din majoritatea celor 12 tari care compun zona euro, relateaza The Wall Street Journal Europe.
Problemele economice au provocat izbucnirea nemultumirilor unor lideri nationali si i-au determinat pe alegatorii din Franta si Olanda sa respinga o constitutie care avea menirea de a apropia mai mult europenii. In aceste conditii, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) cere insistent BCE sa renunte la incapatanare si sa reduca dobanzile pentru a relansa economia.
Dobanda actuala a BCE este de 2%, iar euro se tranzactiona ieri la ora 17.00 la 1,213 dolari, in crestere usoara.
In toata aceasta agitatie, a devenit tot mai dificil pentru banca sa-si comunice adevaratele intentii, ceea ce ii erodeaza eficacitatea.
"Decat sa te pui in fata unui tren, ar fi mai intelept sa te retragi si sa il lasi sa treaca. Oricum, este dificil pentru observatorii exteriori sa estimeze cu exactitate urmatoarele manevre ale BCE", a spus Thomas Mayer, economist-sef in cadrul Deutsche Bank, vorbind despre incercarile bancii de a deveni mai flexibila. Germanul Otmar Issing, economist-sef in cadrul BCE, a acordat unele interviuri prin care a reusit sa sporeasca si mai mult confuzia de pe piata. Pe scurt, Issing a declarat ca politica monetara a bancii nu exclude posibilitatea reducerii dobanzilor.
Previziunile persistente conform carora banca va reduce dobanzile, chiar daca in ultimele luni aceasta a cochetat mai mult cu o majorare decat cu o reducere a costurilor capitalului, l-au fortat pe presedintele BCE, Jean-Claude Trichet, sa intervina cu noi lamuriri.
Saptamana trecuta, a reafirmat, cu o surprinzatoare claritate, inca o data pozitia bancii fata de acest subiect. "Rata dobanzilor este convenabila. Nu e nici prea mare, nici prea mica. Am mai spus ca nu ne pregatim pentru a reduce rata dobanzii. Si nu ne pregatim nici pentru o crestere a acesteia. Vom ramane realisti, vigilenti si pragmatici", a declarat Trichet pentru cotidianul francez Le Monde.
Totusi, banca Goldman Sachs continua sa creada ca BCE va sfarsi prin a reduce rata dobanzii cu 0,5 puncte procentuale. Aceasta previziune se bazeaza si pe faptul ca inflatia nu a depasit limitele stabilite. Intr-un raport emis vineri, banca de investitii a scris ca incapatanarea de care da dovada BCE este posibil sa fie costisitoare si ca reducerea dobanzii spre sfarsitul anului ar putea fi o masura foarte intarziata.
Evenimentele recente sunt ultimele intr-un sir de provocari la care banca in varsta de 7 ani trebuie sa faca fata.
BCE gestioneaza inflatia pentru o economie de 306 milioane de oameni si opereaza in 20 de limbi, stabilind politicile monetare pentru tari foarte diferite, de la Portugalia pana la Finlanda.
Acestea sunt probleme cu care celelalte banci centrale nu se confrunta. Fed, banca Statelor Unite, se ocupa de un singur guvern, intr-o singura limba, iar politicienii incearca de cele mai multe ori sa-si tina nemultumirile pentru ei.
BCE, alaturi de multi alti economisti printre care si secretarul trezoreriei Statelor Unite, John Snow, spun ca natiunile, ca entitati individuale, sunt cele care trebuie sa relanseze cresterea economica prin flexibilizarea propriilor economii nationale. Pot face asta, de exemplu, prin eliminarea legilor protectioniste din codul muncii cu scopul de a reduce rata somajului din zona euro.
"Oficialii europeni au recunoscut de mult ca UE nu si-a atins potentialul maxim de crestere si ca reformele structurale sunt cu mult in urma mediatizatelor planuri si obiective. Europa si Japonia detin un rol critic in mentinerea economiei globale la un nivel inalt, dar, in ultimul timp, nu si-au indeplinit atributiile", a spus Snow in timpul unei vizite europene.
BCE se teme de faptul ca o reducere a ratei dobanzii, pe langa ca i-ar stirbi din credibilitate, ar putea transmite un mesaj gresit. In loc sa determine reducerea costurilor capitalului, oficialii bancii sunt de parere ca o reducere a ratei dobanzii ar putea avea un efect opus.
Conform acestui scenariu, investitorii ar incepe sa se indoiasca de capacitatea si dorinta bancii de a tine inflatia sub control si ar cere o prima de risc mai mare pentru activele denominate in euro, rezultand astfel o crestere a costurilor capitalului.
Presiunile asupra bancii vin din multe parti. Robert Mundell, economist la Universitatea Columbia, considerat tatal monedei unice europene datorita cercetarilor lui asupra zonelor monetare, care i-au adus si Premiul Nobel, crede ca BCE ar trebui sa sustina economia prin intermediul ratelor de schimb valutar si nu prin dobanzi. Banca ar putea face acest lucru prin interventii pe piata financiara, prin cumpararea sau vanzarea de euro pentru a influenta cursul acestuia. Insa, Mundell a precizat ca banca nu ar trebui sa lase euro sa urce peste 1,25 de dolari.
"Nu ar fi benefic pentru tarile europene, care trebuie deja sa faca fata concurentei venite din China, sa fie nevoite sa supravietuiasca unei monede supraevaluate", a spus Mundell.
In ultimele zile, incertitudinile politice au condus la deprecierea monedei unice europene, aceasta atingand minimul acestui an, oferind astfel o gura de oxigen exportatorilor europeni. Issing, probabil din teama de a nu tulbura piata, nu l-a contrazis pe Mundell. El a caracterizat idea economistului ca fiind "provocatoare" si "hrana pentru creier".
Speculatiile privind reducerea dobanzii au sporit simtitor, provocand o noua depreciere a euro, dupa ce Riksbank, banca nationala a Suediei, a redus ieri pana la un minim record rata dobanzii de referinta. "Acest lucru a oferit pietei inca un motiv pentru a vinde euro. Reducerea ratei dobanzii de referinta din Suedia i-a facut pe investitori sa anticipeze ca BCE va urma aceeasi cale", a spus Marcus Hettinger, strategist monetar la Credit Suisse din Zurich.
Banca Centrala Europeana a mentinut rata dobanzii la 2% timp de peste doi ani. In contrast, Federal Reserve, banca centrala a Statelor Unite, a crescut rata dobanzii pentru depozitele peste noapte intre banci de opt ori consecutiv in ultimul an, atingand astfel un nivel de 3%. stelian.vezentan@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
